Prin albul plin de alb
un negru se răsfață;
se-ntinde-n orizonturi,
se-nalță arcuit,
se suprapune-n valuri,
dar, tot nu s-a albit...

pardosit de noapte
mlădie-n dans o stea
da-i tot așa de negru
și rage dezgolind
din beznă, negrul tot
și-a izbonit lumina
cărbune adormit...