ne ascundeam in zeci de focare
de teama ca vor veni ingerii
cu fata palida si lacrimi de tempera
picurate pe halatele albe
acolo unde timpul se sfarseste
si incep organele fara de virginitate

ochii lor plini de vitalitate
ca lanul de secara
in poetul predecembrist

ne gadilam in urechi
cu rasul ironic
si un fel de iubire copila manjita
cu kartoffelbrei la coltul gurii


ne rugam atunci grimaselor din cer
pentru inca un ochi
al treilea
in schimb am primit
o
noapte
pe
malul
marii


(atunci atunci atunci

acum

nu mai scriu poezii)