România mea e un paradis
Cum rar găsești și doar în vis
Și de-ar fi s-o asemăn cu o floare
În toată grădina raiului asemănare n-are;
Printre mii de stele lucitoare
Ea strălucește cel mai tare.

Ape limpezi ca și cristalul,
Munți ce-și poartă vârfu-n nori,
Fauna ce-ncet se stinge,
Flora ce mă-nmirezmează-n zori;
Atâtea frumuseți ce despre noi vorbesc
Eu pe toate le iubesc.

Și oamenii pe care-i întâlnesc
Cu ei îmi place să vorbesc,
Viersul dulce să-l ascult
Fără americănisme de prost gust.
E limba noastră strămoșească
Dulce, cristalină și frumoasă.

Călători, ce țara ne vizitați
Nu-ncercați să ne schimbați;
Avem și noi un nume:
Români ni se spune!
Ori că-i bună, ori că-i rea
Sunt mândru de țara mea.