Voi ce treceți pe-a mea cărare,
Printre frunze de gânduri rare,
Nu cercați a mă găsi
Într-o umbră ce-n drum apare.

Căci în fața porții mele
Zace-o-ntreagă eternitate
Pentru voi suflete pierdute
Ce-n mine vor a răzbate.

Voi ce-n casă mi-ați intrat,
Căutând speranțe apuse,
Veți găsi doar lemne arse.
Căci am fost, dar am plecat
Să vă-ntâmpin pe-o cărare
Doar cu flori de soiuri rare.
Și prin vise de așteptare
M-ați trezit călcând agale
Printre frunze de lalele…