Deșertul roșu, cer portocaliu
Un tren ce trece către prea târziu
O umbră albă-ntinsă pe pustiu
Si șerpii știu.

Se-adună vântul în nisipul nud
Dune haine încing dansul crud
Ingroapă-n ele gând plângând rotund
Si șerpii aud.

In șinele de tren se face nod
Din lacrimi și nisip se face glod
Din glod umbra-ntrupează un norod
Si șerpii văd.

Si vine noaptea în pustiul viu
Se-aștern cearșafuri negre pe crochiu
Dunele să danseze nu mai știu
Un șarpe-i viu.