paharul cu wiskey a ramas neatins
de cand am scris ultimul poem despre tine
acum ne desparte un gard de sarma ghimpata
eu aici tu acolo
de cand am plecat toamna si-a mutat catrafusele
in camera noastra mi-a fost amanta intr-un poem
nu cred ca-ti mai amintesti
prin chisinau toate statuile au ramas nemutate
pana si pasarile stau impaiate pe cer
dorul isi plimba hoitul pe strazi
mai am 2 luni si 8 zile si ma intorc acasa natasha
vom fi din nou acelas trup
prin noi vor cadea aceleasi frunze de amintiri
si vom trai fericiti natasha
povestea noastra se va developa prin paharul cu wiskey
pana cand cineva absolut intamplator
va apasa ca pe un tragaci tasta cu pause
si-mi va lega din nou ochii sa nu te mai vad

natasha
mi-e atat de dor de tine
incat imi vine sa te strang in brate pana te omor