E frumos, e prea frumos la tine-n suflet
E târziu, e prea târziu la mine-n gând
Împartasim, împartasim aceeasi taina
Dar nu se stie, nu se stie pâna când.

Prea multe pasari cardinale
Între iluzii se rotesc
Contaminând cu ascensoare
Misterul nostru pamântesc.

Îmbatrânim de fericire
Într-o mansarda fara flori
Lasând papusi fara adresa
Pentru serbarile din zori.

Visam frumos aceeasi moara
Ascunsa-n tragicul decor
Si macinam aceleasi lacrimi
Când dau parintii telefon.

Suntem lucizi pâna la sânge
Nedespartiti pâna la cer
Si nici nu stiu dupa iubire
Ce se cuvine sa-ti mai cer.

Cuvintele îsi pierd caldura
Într-un sarut de protocol
Si tot mai vinovate pasari
Dau esafoadelor ocol.

Sub fruntea mea se face noapte
În ochii tai se face zi
Si renuntam sa mai cunoastem
Ce stele ne-ar putea pazi.