agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-09-12 | |
Pasii mei se indreapta catre sfarsitul inimii.
Acolo e o portiune opaca. E plin de sange inchegat, acoperit de alt sange inchegat... intocmai ca la o lumanare de ceara. Ma zbat. Si incerc sa ma ridic de acolo. Ma agat de faldurile inimii, dar greutatea sentimentelor mele le rupe. Totusi, nu ma dau batut. Incerc din nou sa ma agat si iarasi se rup si tot asa pana cand obosesc. Dar inima nu oboseste si simt ca ma impinge ritmic sa ii rup din aripi. Stau si ascult. Se aud zgomotele unor picaturi cazand intr-o balta. Ma hipnotizeaza. Apoi observ ca din fiecare ruptura se prelinge durere. Picaturile de durere au format balti de durere. Toata inima incepe sa se inunde de durere, nivelul creste din ce in ce mai mult. Cu cat ma zbat sa escaladez peretii, cu atat incep sa curga suvoaie tot mai mari. Durerea mi-a ajuns pana la gat si zvacneste ritmic odata cu bataile inimii. Pana cand nu mai aud nimic. Durerea m-a acoperit. Vad negru... nu aud bataile, le simt: bum... bum... durere... de ce?... gata... nu o mai simt... nu ma mai gandesc... mor...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate