Eu vin din nou acasă fără mine,
Încerc să-ți uit culoarea ochilor pe drum,
Și poate v-oi pleca la teatru iar cu tine,
Și voi uita din nou ce-am vrut să-ți spun.

Eu te privesc incet,imi trec fiori,
Și mă gindesc din nou că e momentu-acum,
Dar...iarăși paie-apar in cap in loc de flori,
Și amuitat din nou ce-am vrut să-ți spun.

Eu știu,ce jalnic eu iți par acum,
Cind pare frica domină și nu gindesc,
Dar cine știe poate am să ți-o spun,
Un simplu-n două :,,te iubesc,,.



P.S.,,De vei cădea pe scări cu capul,
Ai grijă limba să n-o pierzi,
Iar de nu știi s-o folosești,
Mai bine ia și o îngroapă.
Decit să stea s-o putrezești,
Mai bine fă un loc de apă.