agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-09-23 | |
La radio aceeași voce
veche dintotdeauna anunță ora exactă. Tic-tac!Tic-tac! Ceasul din perete își agită amenințător cele două limbi roșii. Roșii ca sângele cailor. Murgul cel tânăr,ah, cum își ridica înspre cer pulpele zvelte! Credea că o să răstoarne Carul Mare. L-au ucis. Tot ce-a rămas din el, coama roșcată și oasele albe. Albe ca pereții odăii în care m-au închis. Afară lumea își continuă nepăsătoare cursul, surdă și oarbă. Mașinile,stâlpii de telegraf, casele cochete vopsite în roșu și galben, lumea încremenită a vitrinelor. Mă înfioară. Eu nu am nimic în comun cu flăcările. Străluciri ca acestea mă ucid. Lumea mea este arctică. Acuma sunt un ghețar. Mările nordului îmi mușcă ostile din trup. Cine este chipul ăsta sculptat în mine? Toată ziua îi simt zvârcolirile răutăcioase,ura. Zâmbetul ăsta negru îl cunosc, l-am mai văzut cândva. Zâmbetul negru de pe fundul cutiei. Din cartonul fotografiei același chip își trimite spre mine căngile lacome. La radio se anunță ora exactă: Ding-dang! Inima nu s-a oprit.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate