agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ jurnal de ziua mondială a scriitorilor ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-10-22 | |
Voioși pășeau doi tineri printre-alei,
Ea era cam timidă, el prea îndrăgostit; Un soare cald pe umeri le turna polei, Și era minunat in parcul inflorit. Pe-o bancă sta cu o privire tristă, Șomerul disperat și umilit; Își ascundea frustrarea-ntr-o batistă Căci pentru el e scump până și parcul înflorit… Copilul inocent ce alerga în iarbă Visa naiv în rând cu florile și-uimit, Descoperea și gâze și fluturi și cârtița cea oarbă Și-ntregul univers era în parcul înflorit. Agale, fără țintă, romanticul poet Trecea, în gânduri și in versuri adâncit; Transpus în altă lume, departe de concret, Imagina o odă pentru parcul înflorit. Mergând alături, totuși atât de-ndepărtați, Un el și-o ea, ce știu că doar s-au amăgit, Sunt reci în gesturi, iar în suflet înghețați. Decor străin și rece, e parcul înflorit…
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate