Iarasi cauti ratacit blandetea,
pe-ntinderea doritului meleag
si nu alegi jalea de tristetea
ascunsa-n murmurul pribeag.

Uita acum vorba nechemata,
amestecata-n visul adormit,
cu o amintire reclamata,
pe drumeagul ce era un mit.

Nu te-ascunde-n plansul tau mocnit,
cat mai ai deasupra cer rotund
si balsam de liliac tihnit;
fa icoana din ecou profund.
…………………………….
Te-am ascultat,fara imagini
si rime,dintr-un vers tarziu.

Asa mi-ai pus acorduri noi in pagini,
inger al sublimului refren;
si ai semanat culori pe margini,
pe peronul ultimului tren.