candva eram tacerea
si piatra
si chemarea muta
si cantecul innabusit sub ziduri incepute
istoria se scria in afara mea
doar pasii strainilor se auzeau deasupra
si vantul pustiului
bantuind desertul trupului meu
sufletul hranea radacinile
visului
ce ma nastea
intaia oara
ultima oara

tu erai sfielnic si tiran
erai pamantul pe care cadeau cuvintele
povestilor fara inceput si sfarsit
tu erai
si furtuna si valul linistit
si imbratisarea si dorul
pe cioburi vechi de luna oarba
cu sange destinul ti l-ai scris

imi aratai
lanturile tale
lacrimile tale
tu
erai
gol

in inima mea incoltea strigatul
in pieptul tau ecoul