8.
De ce îmi place și mie
La stele să privesc?
Poate că ti, Doamne,
Ne-ai închis în acest sicriu
Cu boltă albastră
Și să nu ne plictisim
Ne-ai bătut pe cer
O sumedenie de lumini;
Nu ne-ai spus ce-s;
Noi am crescut mai mari,
Tot fascinați de stele am rămas
Și tot să le atingem nu ajungem.
Frumoasă jucărie în dar
Ne-ai arătat!
De fapt, toți suntem
Toți niște copii
Crescuși cu dor de stele.
Păcat că nu suntem și demni de ele!
16.08.4