agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-11-09 | |
e ceață în piața victoriei
orașul era liniștit și târziu pe șine de tramvai morții se retrăgeau la depouri zdrăngănindu-și tablele de la marginea încăperii piața victoriei se învăluia în ceață ca o zeiță/ destination nowhere, pașii mei se pierdeau în tunel și metroul nu mai venea, îl așteptam ca pe o iubită… pe peron mai erau câteva statui, citeau de azi dimineață același ziar pe paginile căruia nu se schimba decât data în mod automat mâinile mele cucereau tastatura și asta se lăsa descoperită ca america de albi, ca america democrației de negri eram suspendat în românia ca un făt spânzurat în uterul (nuștiucui că nu era neapărat să fie al mă-sii sau să fie uman), prin urmare doar o pungă de plastic în care îți îndeși cu veselie pâinea de pe taraba dintr-un s(u)permarket garden of angels și după ce o mănânci poți să o folosești mai departe pentru câte virgine au chef să se culce cu tine/ nu cu tine, bă, mortule, ci cu târfa aceea din mercedes care a absolvit într-o noapte școala de meserii din dealul de la mitropolie, biserica mamii voastre, scriam cu materiile care se scurgeau din creier, ăsta își făcea necontenit bagajele și o lua la fugă spre orășelul copiilor prin ureche, gram cu gram, flăcău, nu te grăbi să devii bărbat you woman, a beautiful waterfall/ astă vară marea cu valuri de 4 metri mă înconjurase, cine m-a pus să-mi caut femeia tocmai acolo un timp s-a jucat cu mine, m-a atras spre îmbrățișările de curenți reci și calzi din larg și acolo val după val m-a sărutat până am amețit pentru totdeauna mă întorc acasă ca verlaine la nevastă-sa care doarme cu noul lui fiu în brațe și vreau să intru pe ușă fără să-l trezesc, chiar dacă ea mă va omorî pe la 3 dimineața pentru că nu mai suportă mersul meu amețit pentru totdeauna, mirosul meu galben de băuturi contrafăcute în românia și părul meu scurt de pușcăriaș așa că m-a lovit când mă îndreptasem spre mal, un val de râsete mi s-a prăbușit între umeri și m-a amestecat în nisip cu meduzele și cu scoicile care se retrăseseră acolo ca să doarmă… trenul a venit, românia și america descoperite prea târziu au dispărut și asta chiar nu contează sus pe vagoane m-așez ca pe cai și-i dau bice până la tine acasă
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate