agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3173 .



Dumneaei
poezie [ ]
parodie după poezia “Ea” de Ghiocel

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [flr ]

2004-11-10  |     | 



Văzând că în toamna asta se poartă parodia, și cum de o vreme nu prea l-am mai atins pe maestrul Calimero, m-am hotărât să fac încercarea următoare:

poezia parodiată:

Ea
de Laurențiu Orășanu [Ghiocel]
2003-04-15 |


Ea vine la mine si-n soapta imi spune:
In orice-nceput, e-un soare ce-apune,
Nimic nu incepe fara sa se termine,
Iubirea-i o piesa si noi doar costume.
Ea-mi spune si pleaca intr-o alta lume.

Ea ma-ntalneste, odata, pe strada,
Pe-o strada ingusta, de lume uitata,
Ma priveste de parc-as veni de pe Marte
Ma priveste si trece pe cealalta parte.

Ea vine si-n visul meu cateodata
Cu trupul ei alb, de zeita sculptata,
Si-n zori stiu c-a fost, dupa urma lasata
Pe perna de-alaturi, usor parfumata.

Ea intra cand vrea la mine-n mansarda
Si-mi spun toti vecinii: Te-asteapta-o amanta.
Si urc cate patru trepte deodata,
Dar sus nu e nimeni, doar o carte-i miscata,
O carte ce-ncepe cu A fost odata.

************************************


și parodia:

Ea vine la mine și-n șoaptă îmi spune:
Mi-ai dat prea puțin, mai pune, mai pune!
De ce-ai început când știai că nu termini?
Iubirea-i pe bani, nu-mi arde de glume.
N-am bani s-o plătesc și ea pleacă în lume.

Ea mă întâlnește, odată, pe stradă,
Se uită la mine c-o privire ciudată
Și simt cum fiorul din nou mă pleznește,
Aș lua-o pe sus dar mi-e frică de pește.

Ea vine și-n visul meu câteodată
Cu trupul său zvelt de sirenă uzată
Și știu c-am făcut-o peste noapte iar lată
Când văd dimineață pe-așternuturi o pată.

Pe ea nu mai pot să mi-o scot din mansardă
Și-ncearcă vecinii să mă pună în gardă,
Eu alerg țopăind ca un ied în ogradă
Dar sus n-am nimic, numai mintea-mi mișcată
Și-un pește ce-așteaptă două palme să-mi radă.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!