agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-11-10 | | Înscris în bibliotecă de Lory Cristea
Ne ducem toți cîte puțin, mereu,
Către-un liman de tihnă și-mpăcare, Poate curînd va trebui și eu Bulendrele să-mi strîng pentru plecare. O, dragi mesteceni, gingași și subțiri! Și tu, pămînt!Și voi, cîmpii ca marea! In preajma sorocitei adormiri Eu unul nu-mi pot stăpîni-ntristarea. Pe lumea asta am iubit nespus Tot ce în trupuri sufletul adie. Spun pace vouă, sălcii ce-n apus Vă oglindiți în apa purpurie. Atît de multe gînduri am urzit, Am scris atîtea cîntece visate Și pe pămîntul trist sunt fericit C-am respirat și c-am trăit de toate. Sunt fericit c-am sărutat femei Și-am lenevit pe iarba parfumată, Iar fiarelor, ca unor frați ai mei, Eu nu le-am zdrobit capul niciodată. Acolo știu că nu foșnește-n zări Cu gîturi lungi de lebădă, secara... De asta-n preajma tainicei plecări Eu mă-nfior și-mi simt adînc povara. Acolo știu că nu vor mai fi fagi Nici holdele cu aur viu pe nume... De asta poate mi-s așa de dragi Toți oamenii cu care sunt pe lume.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate