clipa are coloană de tigru
străbate infinitul cu salturi infinite
vii și morții – canini ascuțiți –
se-nfig sfâșie
într-un târziu cad nemușcare

m-am învelit în sunete
aștept ghemuit în tufe de spaimă
să sară peste mine să-i străpung
inima scrisă cu numele meu

îmi mor și mă strig: tu
– cel de aici –
usucă-te-mă împietreș-te-mă
în picioare

soarele huruie se deschide în foc
și mi se umple gândul de cenușă