uite acolo pe peretele stâng al sufletului
o cergă ardelenească

ghemuiți langă ea
desenăm cai primordiali,
ne aruncăm marea pe umeri
și scriem..

eu țin in palme iriși
ce oglindă perfectă,
tu lași pescărușii
să mă iubească..

valuri în ochi
valuri în noi
umbre de pasare albă

și scriem..

pagini ude

...

noi,
pictorii nebuni
cu trupuri lichide.