Curge dintr-un ochi gigantic,
lacrima de început.
Universul fantomatic
zace stins în transparență,
cade forma globulară
printr-un spațiu conceput
de gândirea infernală
a pătrunderii-n esență.
………………………………

………………………………
curge lumea celulară,
curge verde transparent,
sub iluzie hilară
iarba trece-n pergament,
curge scrisul diabolic
când savant, când bucolic,
gândul curge pertinent,
conturează samavolnic
semnul sensului absent,

curge lumea abisală
a trăirilor tumulte,
neuroni topiți în smoală
trec în ei porniri oculte,
focul viu, interior
jarului incandescent,
poartă forța penetrantă
a luminii de-nceput
ca un ultim descendent,

curge lumea minerală,
curge roșu condensat,
curgerea trece magmară
iar fluidul apăsat
de reținerile toate
în el trece implozat,
goana spre eternitate
se succede dirijat
prin mormântul larg căscat,

……………………………

……………………………
fantezii nemuritoare,
curg prin creiere lichide,
alarmate de scăpare
vin din lumile lor vide
din substanța creatoare,
vin să-ncerce a divide
freneziile carnale
sub comanda unei tigve,

fantezii copleșitoare
în imagini transparente,
scurg lumini primordiale
din materii inocente
nenăscute, apărute
din sămânța de-nceput
aruncată-n Univers
de-un fior pătruns de slut,

fantezii dominatoare,
curg din lumile cerești,
forțe apocalipsale
dau puteri diavolești
cărnii descompusă-n ură
colorată c-o glazură
de suspine omenești
strânsă într-un cerc: Natură,

…………………………………

…………………………………
toate curgerile toate
curg prin mine ancestral
plânsul de divinitate
ca un laser îmi străbate
locurile lumii moarte;
curg prin mine-n vase sparte fluvii,
fluidificate trupuri prea însângerate
de pumnale împlântate
pe altare deocheate;
curge cerul tot prin mine
în șuvoaie abisale
și-ntre sânii mei se naște
sfânta vale,

liturghii nepământene
curg prin mine
și perene curg
flăcările unui rug,
ard izvoarele cu lapte,
apoi
curge mai departe
albul, trece-n roșu sfânt
lacrima cât un Pământ
curge în eternitate
și-n fiorul de pe spate
simt explozia în moarte;
toate curgerile toate
curg prin mine
ferecate,
………………………………




………………………………
trece sângele prin mine
adunat din plante roșii,
fluviul sfânt din adormire
mi-a scăldat vuind stămoșii,
oase albe,
prea albite
de lumini solariene,
mi-au crescut în mine munții,
forme strict nepământene,
port pe-o tâmplă
vale-adâncă
prinsă-n ceață curgătoare
sub a cărei piatră moale
scurg șuvițe sânge dens
ce transformă sub căldură
fruntea mea
într-o mare de condens,
………………………………

………………………………

nasc refugiile toate
libertăți nepământene,
populații reâncarnate
printr secole vuiesc
cântece de libertate,
sclavii curg în șiruri lungi
de cordoane mortuare,
libertățile pierdute
de prin peșterile-adânci
cresc în sânge și duhoare,
cresc eroi înlănțuiți
sfârtecați în maxilare
de păgâni neinstruiți
canibali de carne sfântă
ce cuvântă
frazele distrugătoare,

focul jertfei iată-l gata,
jertfă: carnea de creștin
tigva plină suculentă
hrană tribului cretin
’napoiat, neștiutor
el devoră cu plăcere
creierul de gânditor,

curg încet prin colțul gurii
cinci istorii învățate
și mai curg și-nțelepciuni,
dintre dinți își scot o carte,
trec minuni după minuni
spre sfârșitele genuni
cu abisuri dislocate,
de-alte creiere nebune
aruncate pe altare
vag distruse și servite
gurilor devoratoare,
………………………….

………………………….

port în mine năruirea,
poartă plasma mea flagelul,
am trecut din lumi ascunse
în conturul de aici,
„opt culori conduc penelul
care pune pete mici
peste formele luminii”,

consistențele dispar
sub văpaia sângerie,
cenușite vânturi calde
dune nasc pe rădăcini,
în vapori se scurge râul
către norul prăbușit
într-o ploaie topitoare,
înecată într-un drum,
strict păzit
de-o statuie de lignit,
……………………………

……………………………
curge râsul
curge ploaia,
sub privirile tăcute
vrajba semenilor curge
continentele-s pierdute
zac orașele-n penumbra
veștii triste
de uitare
cavalcada-ngrijorării
curge sigur, curgătoare,

curg în stoluri migratoare,
împăiate, specii stinse,
frazele hotărâtoare
spre ermetic curg concise,
curg minunile gândirii
din materii stilizate,
dinspre noi se duc
flegmatic
în hazard, se scurg
freatic,

curge râsul,
curge doliul,
printre crucile plantate,
nebunia-mpodobită curge
prin perechi desperechiate,
zarurile-n zbor de joc
sar din oase
conturate
în pătrate
cu noroc,
…………………………….

……………………………

în mișcare-i concentrată
toată carnea lumii
toată,
prin ea curge curgătorul,
sacrul curge
scurs din tot
și strâns sub cruce
când doarme Mântuitorul;

putrezirea stă să vină
să înghită carnea lumii
toată,
unde e carnea divină
să se-opună, să oprească
topitoarea
să nu curgă curgătorul,
unde e Măntuitorul ?
………………………….

………………………….

curg războaiele agale
pe sub Arcuri de Triumf,
marmure se scurg sub dălți
vrând să prindă morți în ele,
trec cadavre înșăuate,
cai frumoși rămași desculți
de potcoavele lor grele,

căi de sânge întărit
poartă tălpi de cavaleri
ce-au dorit să iubească
sub măslinul înflorit,

zale conținând carnații
zac pe câmpuri nearate
înlăuntru curg ospețe
de insecte înfometate,

bălți cu limfă transparentă
prind în ele ceru-ntors,
un genunchi în penitență
e total desprins de-un tors,

curg iubirile prin cripte,
curg dureri sfâșietoare,
peste dale de morminte,
spirite eliberate
lasă trupurile grele
pe aleile pavate
cu carnații putrezite,
…………………………

…………………………

criptele universale
trec iubirile în ură,
regi opriți în oseminte
giulgiuri arcuiesc a pace,
urlete fără măsură,
trec prin gât de dobitoace
printre dinți de aur moale
șlefuit de dulci cuvinte,
puse-n slujbe triumfale,
…………………………….

…………………………….

curge marea către țărm
curge țărmul către ape
cărnuri vii se risipesc
alungate din sidefuri
care nu mai strălucesc,

curge cerul către mare
marea-și saltă valu-n cer
stau meduze-otrăvitoare
să cuprindă trupuri calde
de ființe cu porniri devastatoare,

curge aerul prin spațiu
spațiul soarbe tot ce-i aer
suflete închise-n sfere
răsucindu-se-n spirale
vor să treacă-n Efemere,
……………………………….


……………………………….
duși în vâlvătaie brazii
plâng rășini adormitoare,
umbre verzi atămâiate
trec pădurea
către vale,
valea morții
trist pavată cu granit
sec și sterp,
acoperită
de o forță brusc pornită
dintr-un punct negru și dens
de-unde Universul, straniu
s-a născut vuind materic,
întinzându-se imens.
…………………………….