rostesc un grai din ce în ce mai personal
și orice înserare îmi rupe pielea ziare și reviste
pe bara cervicalelor de timp
se-ncolăcesc asexuatele artiste

foiesc paiete ouătoarele de ghips
o sondă-mi soarbe din rărunchi uleiul
mă seacă și îmi pare că n-am zis
cum circumflex îmi crește-n brațe teiul

de pe picioare îmi scot pielea o așez la geam
să-mi pună-n ea cadouri drumul retrovers
aștept cu fesu-n mâini să cadă din cer stele
prin oasele de păsări mă privesc pervers

îmi va rămâne ochiul însemnat
cu gălbenuș uscat și cu miros de lapte
îmi cânt și îmi vorbesc și-n mine cad
păcat umil al candelei de noapte

sunt un accent
pe o vocală ruptă dintr-un sunet