[........................................................................]

liniștea face jonglerii
cu fulgi de amintire poate cu portocale fără coajă
în sâmburi
s-au uscat feliile dintre secunde
dintre litere și viață
totul e acru și vechi

[........................................................................]

deschid fereastra și mă strig mă inundă
iarna
un lup lichid urlă
sorbul pământului gol
cenușă de pași sau urmele nimănui alb

[........................................................................]

mi-e frig
adun un braÈ› de poze le dau foc pe covor strig
mi-e frică
de flăcările care îmi schimonosesc liniile feței
ceața îmi șterge ieșirea sacagiii
îmi aduc apă în găleți fără fund

[........................................................................]

colindă
o vidanjă sictirită de metafora flăcărilor soarbe
viața
în definitiv e o chestie retro să dai colindătorilor
mere și nuci
cineva a îmbrăcat oamenii de zăpadă în salopete
fosforescente
sunt poeții sau criticii sau poate numai gunoierii
mătură inima agenților de circulație amendând
o lume de stafide și rahat

[........................................................................]