BÃ, ROMÂNII MEI

Printr-o întâmplare erotic-banală aparțin acestui popor. Și pentru că scrisul meu își găsește locuire în limba lui, consider ca o datorie față de această apartenență, cel puțin o formă de respect, vorbirea adevărului.Un adevăr pe care îl știu sau pe care îl cred eu. Nu trebuie să fie acceptat, nici însușit, nici măcar înțeles.
Nu cred că voi avea mult timp pentru asta, după treizeci de ani mă va obliga viața să îngenunchez în vomitătura ei, în acele compromisuri naturale, firești pentru existență. Plus oamenii, plus situațiile...
Probanil n-o să mai fiu atât de detașat în libertățile mele. A îndrăzni atunci a spune orice despre oricine ar fi o nebunie... Și n-am să mai vorbesc, decât dacă voi fi întrebat. În plus, este posibil să îmi crească burtă, să chelesc, să mă cherchelesc, să condiționez femei, să fiu lingăul ascuns sau în cuvântări al celor de peste mine și năpasta unor amărâți de subalterni. Dar până atunci, mă voi mai împotrivi puțin unui curent, unor situații, unor oameni, unor imposturi. Totuși, cu sinceritate, nu cred că este mare lucru atitudinea mea de până acum, din pricina faptului că manifestarea ei este din afară.
Zic toate acestea pentru că am observat în fragila mea experiență inconsecvența omului: dacă nu se sfințește, obligatoriu se porcește!
Iar titlul, să nu vă jignească, nu l-am ales pentru asta, nici considerentele ziaristice n-au fost dominante, doar mi-a plăcut. Sursa interioară a acestei plăceri nu am să o spun.
Nu este acel “bă” depreciativ, adresat de un scriitor unor cititori de ziar, este un “bă” direct, venit din copilăria mea între moșnegi, o amintire dintr-un sat al acestui județ. Un fel de “bă” spus peste un fel de gard (...)
Din colțul acesta am să vă acuz de multe lucruri, poate că voi meritați cel mai puțin (spus direct), dar și cel mai mult (într-o judecată mai profundă). O să arăt lașitățile voastre, lașitățile mele, prostia tuturor.
M-am săturat să tot trec înalt printre voi, cu pomeții plini de sclipici poetic. Să vă aud mereu plângându-vă de netrebnicia altora, dar necăutând la raționamentul acela - ei sunt doar reprezentanți.
Lipsa voastră de atitudine se convertește rău în iresponsabilitatea lor.
Iar în România, partidele și-au făcut în sedii crescătorii de papagali colorați și frumusețea țării nu se mai vede acum de frumusețea crestelor lor.

Gazeta de Gorj - Nr.1 - 2-8 februarie 2001