FILIERA CULTURALÃ FRANCEZÃ


SCRISOARE DESCHISÃ CÃTRE DOMNUL ACHMY HALLEY,
DIRECTORUL VILLA MARGUERITE YOURCENAR


Stimate Domnule Achmy Halley,


Vă asigur de cele mai sincere gânduri.

La începutul anului în curs, mi-am depus candidatura pentru o rezidență literară în anul 2010 la Villa départamentale Marguerite Yourcenar, atrasă fiind de declarațiile de bună practică profesională și morală pe care aceasta le promite, cu titlu pur teoretic, pe site-ul său oficial ( http://www.cg59.fr/FrontOffice/UserFiles/File/Villa_Yourcenar/index.html ), din care spicuiesc mențiunea: La Villa Marguerite Yourcenar s’engage à soumettre les candidatures présentées dans les délais à l’appréciation d’un jury d’experts européens issu du monde des lettres. Am înțeles ulterior, totuși, că aceasta este o simplă aserțiune care dă bine, promițând democrație și meritocrație până și acolo unde aceste principii nu există. Studiind, mai departe și mai bine, schema de prezentare a Conseil Général - Département du Nord, coroborat cu datele reale și de modus operandi, am înțeles, că, de fapt, soluțiile și selecțiile de candidați pentru rezidențele literare la Villa Yourcenar, le fac cu prioritate oamenii de legătură din Consiliul Județean Suceava și Departamentul de Nord, iară nu juriile promise de experți europeni din lumea literară bună. Funcționarii de legătură dintre consiliile departamentale nu reprezintă, după câte știm, decât pioni din administrația publică, nicidecum elite literare și nici repere culturale. În această situație, am putut înțelege și de ce domnia voastră ați putut prefera paradoxul următor : ați admis anul trecut (ce juriu a decis, și în acest caz ? căci nu a existat un comunicat public) candidatura pe 2009 a unei persoane din Suceava care aparținea, la vremea aceea, sferei de influență agresivă legată de fief-ul interdepartamental româno-francez puternic politizat PSD+PNL și practicând un exercițiu de politizare prin asalt a culturii, de partea română (prin similitudine, evident, orice altă coloratură politică de imixtiune exercitată în detrimentul valorii reale și al competitivității ar fi fost odioasă). Invitația pentru 2009 a fost, astfel, nu produsul selecției operate după criterii valorice literare și intelectuale, ci după influențe predominant politice. În tot acest timp, dosarul meu literar – care este nu numai al unui scriitor și intelectual european, ci și al unei personalități francofone europene cunoscute – a fost, recent, respins. Ca background, activitatea mea profesională, desfășurată pe durata de ani de zile, radiind și în cadrul unor programe europene din domeniul francofoniei (între care coordonarea unor ediții naționale și din Bucovina, 2007, 2009, ale festivalului Le Printemps des Poètes) nu a contat pentru juriul ( ?) dvs., în timp ce ați putut prefera pentru anul 2009 persoane care nu au avut niciodată tangențe cu francofonia, dar au membrii de familie (rude, adică, din cele ce nu se jenează să se implice în situații de nepotism și trafic de influență) incluși în francofonie și în sistemele de relații politice pesedisto-liberale ce monopolizează de multă vreme, agresiv și discriminator, în mod pseudo-legitim, lipsit de loialitate concurențială, lipsit de fair play profesional și moral, câmpul de parteneriate dintre Consiliul Județean Suceava și Departamentul de Nord.
La o simplă căutare pe internet, există numeroase expresii culturale, literare, jurnalistice, media și intermedia ale activității mele desfășurate în domeniul francofoniei, al scrisului și al promovării literaturii de expresie franceză :
LA FILLIERE CULTURELLE FRANCAISE

LETTRE OUVERTE A MONSIEUR ACHMY HALLEY, LE DIRECTEUR DE VILLA MARGUERITE YOURCENAR


Cher Monsieur Achmy Halley,


Je vous assure de mes sentiments les plus distingués.

Au début de l’année en cours, j’ai déposé ma candidature pour une résidence littéraire en 2010 à la Villa départementale Marguerite Yourcenar, étant attirée par les déclarations de pratique professionnelle et morale correcte que cette institution promet à titre purement théorique, sur son site officiel http://www.cg59.fr/FrontOffice/UserFiles/File/Villa_Yourcenar/index.html ), d’où je cite cette mention: La Villa Marguerite Yourcenar s’engage à soumettre les candidatures présentées dans les délais à l’appréciation d’un jury d’experts européens issu du monde des lettres. J’ai compris par la suite, cependant, que ce n’est là qu’une simple assertion faisant bonne impression, promettant démocratie et méritocratie là même où ces principes n’existent pas. En étudiant plus loin et plus à fond le schéma de présentation du Conseil Général - Département du Nord, et en le corroborant avec les informations réelles et son modus operandi, j’ai compris qu’en fait les solutions et les sélections de candidats pour les résidences littéraires à la Villa Yourcenar, sont faites prioritairement par les gens de liaison du Conseil Départemental de Suceava et du Département de Nord, et non pas par les jurys promis par les experts européens du monde littéraire reconnu. Les fonctionnaires de liaison entre les conseils départementaux ne représentent, à ce qu’on sait, que des pions de l’administration publique, et pas du tout des élites littéraires ni des repères culturels. Dans cette situation, j’ai pu comprendre également la raison pour laquelle vous avez pu préférer le paradoxe suivant: vous avez admis l’année passée (quel jury avait décidé pour ce cas également ? car il n’y a pas eu de communiqué public ) la candidature pour l’année 2009 d’une personne de Suceava qui faisait partie, à cette époque-là, de la sphère d’influence agressive liée au fief inter-départemental roumain-français fortement politisé PSD+PNL et qui pratiquait un exercice de politisation par l’assaut de la culture, du côté roumain (par similitude, il est bien entendu que toute autre couleur politique qui se serait immiscée se serait exercée au détriment de la valeur authentique et de la compétitivité et aurait été odieuse.) L’invitation pour 2009 n’a donc pas été le produit de la sélection opérée selon des critères valorisants littéraires et intellectuels, mais s’est effectué suite aux influences politiques prédominantes. Pendant tout ce temps, mon dossier littéraire – qui n’est pas seulement celui d’un écrivain et intellectuel européen , mais aussi celui d’une personnalité francophone européenne de renommée– a été, récemment, rejeté. Comme background, mon activité professionnelle, se déroulant sur des années, participant également dans le cadre des programmes européens du domaine de la francophonie (parmi lesquels la coordination de quelques éditions nationale et en Bucovine, 2007, 2009, du festival Le Printemps des Poètes) n’a pas compté pour votre jury ( ?),tandis que vous avez pu préféré pour l’année 2009 des personnes qui n’ont jamais rien eu à voir avec la francophonie, mais qui ont des membres de leur famille (c’est-à-dire des parents, de ceux qui ne se gênent pas pour s’impliquer dans des situations de népotisme et de trafic d’influence) inclus dans la francophonie et dans les systèmes de relations politiques des partis PSD et libéral qui monopolisent depuis beaucoup de temps, de manière agressive et discriminatoire , de façon faussement légitime, sans aucune loyauté concurrentielle, sans fair play professionnel et moral, le champs de partenariat entre le Conseil Départemental de Suceava et du Département de Nord.
En une simple recherche sur Internet, il existe de nombreux expressions culturelles, littéraires, journalistiques, de média et inter-média de mon activité se développant dans le domaine de la francophonie, de l’écriture et de la promotion de la littérature d’expression française :

http://agonia.ro/index.php/article/173167/Francofonia_-_traditie_omagiata_la_Suceava

http://www.aslrq.ro/ASLRQ_fichiers/membri_files/angela%20furtuna.htm

http://ro.wikipedia.org/wiki/Angela_Furtun%C4%83

http://le-printemps-des-poetes-2009.over-blog.com/

http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=7187&edition_id=4163&format=html

http://www.isro-press.net/Portal/index.php?option=com_content&view=article&id=441%3Abd-369&Itemid=59

http://www.freewebs.com/mon-gavroche-litteraire/programulsuceava.htm

http://case-de-cultura.forumgratuit.ro/festivaluri-f64/primavara-poetilor-suceava-23-29-martie-2009-t280.htm

http://www.fabula.org/revue/document4159.php

http://209.85.129.132/search?q=cache:yH_i31NlbicJ:www.litere.usv.ro/la_lettre_r/manifestations_files/program%25204.pdf+irina+mavrodin+angela+furtunA&cd=5&hl=fr&ct=clnk&gl=ro

http://209.85.129.132/search?q=cache:NEwOeUF-SRMJ:www.litere.usv.ro/la_lettre_r/archives_files/No4_Les%2520arts%2520au%2520feminin.pdf+irina+mavrodin+angela+furtunA&cd=6&hl=fr&ct=clnk&gl=ro

http://www.sitartmag.com/francophonieauf%E9minin.htm


http://franophoniesuceava2008.over-blog.com/pages/Jour_II_Exposition_de_photos_Patrimoine_minier_du_Nord-385132.html

http://agonia.ro/index.php/press/141914/

http://www.cenaclu.intelepciune.ro/autor/Angela_Furtun_259_/1855

http://nordlitera.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=1580

http://reteaualiterara.ning.com/profile/AngelaFurtuna

http://le-printemps-des-poetes-2009.over-blog.com/

http://s300.photobucket.com/albums/nn21/Angela-Furtuna/le%20jour%20de%20la%20francophonie%2020%20mars%202009%20exposition/



http://www.crestinortodox.ro/crestinortodox/74706-suceava-vatican-in-aeternum-la-biblioteca-i-g-sbiera

http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=7142&edition_id=4168&format=html

http://www.evenimentul.ro/articol/conferinta-pe-tema-operei-si-tragediei-singurului-roman-ce-a-primit-celebrul-premiu-goncourt.html

http://www.evenimentul.ro/articol/ziua-europei-si-brandul-bucovina-0.html

http://www.nordlitera.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=1681

http://www.poezie.ro/index.php/press/233945/A_murit_marea_oralitate_a_folclorului_rom%C3%A2nesc

http://www.literarymarathon.eu/elm/index.php?option=com_content&task=view&id=122&Itemid=161&lang=ro

http://www.ziare.com/Nou_premiu_la_Zilele_Monicai_Lovinescu_Suceava-708777.html



http://franophoniesuceava2008.over-blog.com/

http://agonia.ro/index.php/article/203520/

http://www.freewebs.com/mon-gavroche-litteraire/

http://www.francopolis.net/vues/Futurna-Agonia.html

http://reteaualiterara.ning.com/profile/AngelaFurtuna

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/140373/index.html

http://www.liternet.ro/autor/751/Angela-Furtuna.html

http://meditatii-est-etice.synthasite.com/

http://www.aslrq.ro/
http://www.aslrq.ro/ASLRQ_fichiers/membri_files/angela%20furtuna.htm

http://franophoniesuceava2008.over-blog.com/article-17839410.html

http://www.poezie.ro/index.php/press/1828073/Rom%C3%A2nia_francofon%C4%83_-_C%C3%A2teva_repere

http://www.over-blog.com/profil/blogueur-1177906.html

http://www.francopolis.net/vues/Furtuna-Braester.html

http://www.fabula.org/actualites/article22828.php

http://www.fabula.org/revue/document4159.php
www.aieq.qc.ca/bulletins/2008/03/francophonie.au.feminin.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=17&hl=fr&ct=clnk&gl=ro">http://209.85.129.132/search?q=cache:QL6-Fjxg6rMJ:www.aieq.qc.ca/bulletins/2008/03/francophonie.au.feminin.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=17&hl=fr&ct=clnk&gl=ro

http://www.isro-press.net/Portal/index.php?option=com_content&view=article&id=441%3Abd-369&Itemid=59

http://www.sitartmag.com/francophonieauf%E9minin.htm

http://www.printempsroumain.org/html/agora_lectures.html

http://agonia.ro/index.php/press/1830677/Final_de_festival_Le_Printemps_des_Poetes_la_Suceava
www.amourier.com/pg-shoppro/pdf/basilic20.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=37&hl=fr&ct=clnk&gl=ro">http://209.85.129.132/search?q=cache:N5-5l-HZ2gYJ:www.amourier.com/pg-shoppro/pdf/basilic20.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=37&hl=fr&ct=clnk&gl=ro
www.echange-roumanie.com/telechargement/Bulletin_Rh%C3%B4ne-Roumanie_40.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=45&hl=fr&ct=clnk&gl=ro">http://209.85.129.132/search?q=cache:v__GmZn0Uv0J:www.echange-roumanie.com/telechargement/Bulletin_Rh%C3%B4ne-Roumanie_40.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=45&hl=fr&ct=clnk&gl=ro

http://www.francopolis.net/vues/vuesarchive.htm

http://francais.agonia.net/index.php/press/123968/

http://www.poezie.ro/index.php/article/173167/Francofonia_-_traditie_omagiata_la_Suceava
http://www.poezie.ro/index.php/press/1828073/Rom%C3%A2nia_francofon%C4%83_-_C%C3%A2teva_repere

http://agonia.ro/index.php/press/235424/Le_Printemps_des_Poetes_a_Suceava

http://francais.agonia.net/index.php/press/207756/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/essay/107825/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/110363/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/112391/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/113068/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/113338/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/essay/138101/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/140373/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/press/143007/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/126574/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/press/123968/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/130425/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/138042/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/130955/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/155486/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/press/201051/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/press/211461/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/press/214864/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/222086/index.html

http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/JURNALISTICA/Interviu%20cu%20Elena%20Brandusa%20Steiciuc%20de%20Angela%20Furtuna.htm
http://209.85.129.132/search?q=cache:yH_i31NlbicJ:www.litere.usv.ro/la_lettre_r/manifestations_files/program%25204.pdf+angela+furtuna+fr&cd=26&hl=fr&ct=clnk&gl=ro

http://www.over-blog.com/profil/blogueur-1177906.html

http://www.comunicatedepresa.ro/De_ziua_Europei_-_RADIO_ROMANIA_ACTUALITATI_da_startul_MARATONULUI_LITERAR_EUROPEAN~MjU4OTk=

http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/Corneliu%20Barbulescu%20-%20articol%20omagial%20de%20Angela%20Furtuna.htm

http://www.ziua.ro/display.php?id=245564&data=2008-11-17

http://www.poezie.ro/index.php/article/1830680/Zilele_Monica_Lovinescu_Editia_a_II-a_si_Premiul_National_Monica___Lovinescu_si_Virgil_Ierunca_2009

http://www.realitatea.net/zilele-monica-lovinescu-au-fost-celebrate-la-suceava_392146.html

http://www.romaniantimes.com/index.php?option=com_content&view=article&id=266:programul-zilele-monica-lovinescu&catid=56:angela-furtuna&Itemid=65

http://azirnews.blogspot.com/2008/11/zilele-monica-lovinescu-la-suceava.html

http://egophobia.dap.ro/?p=470

http://agonia.ro/index.php/press/1809643/index.html

http://angelafurtuna2008.over-blog.com/article-29881808-6.html

http://angelafurtuna2008.over-blog.com/

http://translate.google.ro/translate?hl=fr&sl=ro&u=http://www.gaudeamus.ro/download/2008/g15/program_g15.pdf&ei=ZBBHSqucFIyF_AaiqNyFCQ&sa=X&oi=translate&resnum=8&ct=result&prev=/search%3Fq%3Dpelerinul%2Bdin%2Baqualung%26hl%3Dfr%26sa%3DN%26start%3D20

http://www.ziua.ro/display.php?id=235320&data=2008-03-31

http://franophoniesuceava2008.over-blog.com/article-17921568.html



http://francais.agonia.net/index.php/author/8434/index.html

http://italiano.agonia.ro/index.php/press/205798/print.html



Exemplele pot continua…

Vă confirm faptul că am primit scrisoarea dvs., prin care nu îmi faceți cunoscută componența juriului european ce a respins dosarul meu, juriu despre care susțineți că s-ar fi reunit pe data de 17 aprilie la Paris, pentru a desemna laureații rezidenței literare pentru anul 2010. Era o expresie necesară, de minim respect. În condiții de rang universitar, când astfel de jurii europene ar trebui să fie alcătuite din eminenți specialiști și din persoane de notorietate (e vorba de brandul Marguerite Yourcenar și de Franța , totuși!), numele lor trebuie făcut public în mod obligatoriu, iar componența juriului este anunțată și candidaților. Noblesse oblige, quand même !. Or, dumneavoastră nu ați anunțat public, conform așteptării, din cine a fost alcătuit acest juriu. Astfel se ridică încă un semn de întrebare privind demnitatea evenimentului jurizării. Adaug și faptul că se pune problema ca juriile dvs. de specialiști, dacă există cu adevărat (câtă vreme nu le numiți, cum să fie cunoscute de public ?), să aibă atât capacitatea critică și literară, cât și experiența și buna credință de a opera asupra unor opere literare complexe, precum și să se situeze înafara mecanismelor de influențare gestionate de grupurile de presiune sau de manipulare din țara dvs. sau din țările natale ale autorilor.
Există în scrisoarea dvs. o frază care nu corespunde niciunui standard academic, literar, cultural și deontologic: malgré les qualités littéraires de votre dossier, j'ai le regret de vous informer que votre candidature n'a pas été retenue. În mod normal, fiind vorba de o selecție operată de un juriu, și, având în vedere faptul că ne situăm în Europa, sunteți moralmente obligați de cutumele civilizației noastre europene să aplicați criterii de valoare și norme de jurizare, iar atunci când respingeți candidaturi, juriile trebuie să fie în stare să comunice candidaților și cauzele respingerii. Lucrul acesta ar fi cu atât mai necesar cu cât, la acest nivel, candidații la aceste rezidențe literare nu sunt niște debutanți sau necunoscuți, ci sunt niște scriitori de recunoaștere națională și internațională, față de care trebuie să manifestați un minimum respect. De data aceasta, în cazul meu, acest respect a fost neglijat. Tocmai de aceea mă mir că mai adăugați și penibila frază, care nu vă onorează : Je vous précise que vous pouvez présenter un nouveau dossier de candidature après la publication d'un nouvel ouvrage. Ei bine, după ce am făcut cunoștință cu mecanismele de selecție de la Villa Yourcenar, (eu candidând aici, după cum îmi este obiceiul, în mod absolut onest - și, tocmai de aceea, fără șanse ?, pentru că neavând susținerea sistemului « original » de pile, relații și fiefuri politice interdepartamentale), consider că m-am edificat : o eventuală candidatură a mea nu vă va mai fi accesibilă. Pierderea este mai ales a dumneavoastră. Vă mărturisesc că am câteva principii după care mă călăuzesc nedezmințit în viață, între care acela că nu agreez discriminarea și nici corupția (fie ea socială, politică sau culturală). Mă întristează să constat că Franța importă în ultima vreme corupția sistemelor democratice slabe. Vă mărturisesc, de aceea, sincera mea compasiune. În cazul de față, Franța ne apare și ca un sistem risipitor, care își permite luxul de a pierde oameni de lobby cultural statornici și fideli, cum îndrăznesc a mă considera.

Mărturisesc că nu am știut până azi cine sunteți. Am aflat acum că sunteți originar dintr-o familie din Kabylie, sunteți specialist cu teză în Marguerite Yourcenar, sunteți autorul unor cărți pentru copii, între care Les Messagères d’Allah. Experiența mea francofonă are altă geneză : România, se știe, fără a fi fost vreodată colonie franceză, a îmbrățișat francofonia de bună voie, prin seducție culturală și politică, fructificate în interese legate de progres și modernizare a țării de către intelighenția și nobilimea românească. Marele diplomat român Nicolae Titulescu, fondatorul Ligii Națiunilor, afirma, în secolul trecut: « Când este vorba de România și de Franța, e greu să separi sentimentele de rațiune » . Dar limba franceză, prin suplețea și grația sa, începuse să pătrundă la curțile europene încă din secolul al XI-lea, ajungând să se impună (devenind și mai clară, și mai statică, având o bună homeostazie întru acordul sincroniei cu diacronia) în timpurile renascentiste, după cum descrie Walter von Wartburg, în 1934 : « C’est comme une marée montante dont la nappe couvre tout le littoral en même temps et d’un mouvement uniforme ». Limba franceză începe să pătrundă mai puternic în Muntenia și sudul Moldovei odată cu primii domnitori fanarioți. Pe la începutul anilor 1700, din câte se știe oficial, dragomanii greci voiau să achiziționeze cât mai multe limbi străine, în timp ce turcii, (stăpâni la vremea accea peste această parte a lumii), fiind opriți de Coran, nu aveau acces. În anumite părți ale României (Transilvania și Bucovina), asupra cărora s-a exercitat influența civilizatoare și europenizatoare a Imperiului Austro-Ungar, limba franceză era vorbită mai ales în mediile culte românești, evreiești, germane și armenești. Influența franceză a avut un rol decisiv la desăvârșirea caracterului modern al limbii române literare. Conștiința originii romane comune a celor două popoare (francez și român), precum și înrudirea lor lingvistică, au pecetluit acest stadiu, ca parte dintr-un întreg imens. În fond, se dobândeau deja conștiința și respectul comun, tipic european, pentru adevărata natură a Europei, care este una foarte complexă : iudeo-creștină și greco-latină. Prestigiul cultural al Franței de la începutul secolului al XIX-lea a sporit interesul intelighenției românești față de limba și cultura franceză. În Bucovina, în Suceava – ce a fost de-a lungul timpului când centru de multiculturalitate, când centru de excese naționaliste și de antisemitism sau de xenofobie difuză - , unii dintre cei mai buni profesori de limba franceză de la începutul și mijlocul secolului trecut continuau să fie germanii și evreii, întotdeauna interesați de studiu, de performanță și de progres, de muzică, de meșteșuguri, de arte, de pictură și de umanioare. Ei transmiteau elevilor lor nu numai cunoștințe de limba franceză, ci și dragoste și pasiune pentru cunoașterea limbii și civilizației franceze. Copil fiind, la vârsta de numai patru ani, când citeam deja cursiv românește, începusem și studiul limbii franceze cu o astfel de profesoară eminentă, ce locuia pe strada Armenească. De două ori pe săptămână, parcurgeam pe jos patru kilometri ca să străbat bulevardele mici și cochete ale micului ștetl, pe care răsunau adesea ritmurile de vals, apoi să urc pe strada Dragoș Vodă (un prince roumain), pe celelalte străzi străjuite de plopi, castani și molizi, apoi să las în stânga Villa Maria și să mă îndrept către turnul armenesc, cu pitoreasca lui aflorare. Pe dreapta, o casă cu cerdac larg, boieresc, cu ferestrele garnisite cu flori neapărat roșii. Profesoara de franceză mă întâmpina de fiecare dată cu o îmbrățișare caldă, de yddishe mamme, sărutându-mă cu foc, de parcă nu ne-am fi văzut de multă vreme. Primele albume și ilustrate de la Reims (la catedrala încoronării regilor Franței) sau Paris (multe albume de artă), Chartres, primele etichete de… șampanie de la Reims, sau primele timbre poștale franceze, la doamna Iacubovici le-am văzut mai întâi, în 1961. Plus nelipsitele bomboane fondante multicolore sosite direct de la cofetăriile pariziene și ambalate în cutii strălucitoare…Învățam aceleași poezii pe care le învăța, în Franța, orice copil de vârsta mea, apoi, rând pe rând, autorii francezi au urcat în mintea mea, pe măsură ce achiziționam experiența culturală necesară. Începusem și școala, gimnaziul, liceul, studiile de pian cu doamna Nussbrauch… Enfin, toate acestea parcă au fost ieri. Au trecut, între timp, aproape cincizeci de ani…Astfel proiectată pe canavaua amintirilor, limba și cultura franceză au constituit, după cele natale, românești, al doilea peisaj mental pe care s-a construit scenariul vieții mele intelectuale și culturale.

Stimate domnule Achmy Halley,
Site-ul dvs. de la Villa, care descrie publicitar caracterul onest și discernământul cultural al selecției pentru Villa Yourcenar și de pe care mi-am descărcat și eu formularele de participare, ca orice alt cetățean obișnuit al Uniunii Europene, susține, tot în mod teoretic, următoarele: La Villa Départementale Marguerite Yourcenar a pour mission d'accueillir des écrivains pour qu'ils puissent écrire dans un lieu retiré et paisible, mais aussi pour faire découvrir leur œuvre à un public essentiellement français qui ne la connaît pas encore assez.
Peuvent adresser un dossier de candidature les auteurs européens- romanciers, poètes, dramaturges, essayistes,..., créateurs de littérature fictionnelle ou non-fictionnelle - qui ont déjà publié un ou plusieurs ouvrages (les éditions à compte d'auteur ne sont pas prises en compte) et qui souhaitent venir à la Villa Marguerite Yourcenar pour achever un manuscrit. Les ouvrages de recherche universitaire (thèse, etc...) ne rentrent pas dans ce cadre.
Declarativ, discursul pare bun. Ei bine, după experiența pe care am avut-o cu dvs. în practică, mi-am dat seama că adevărata miză a acestui sistem pe care îl gestionați pentru accesarea unei rezidențe la Villa ar fi trebuit să fie guvernat numai de eleganța competițională literarocentrică, intelectuală și scriitoricească și de respectul pentru valoare. În România nu există așa ceva, decât în mod excepțional. Regret că am aflat că nici în Franța nu există, în mod riguros și emblematic. Însă nutresc speranța că, partenere fiind în Uniunea Europeană, țările noastre vor reuși în viitor - în ipoteza că nu vor fi luate din nou în stăpânire de sisteme totalitare - să facă mai mult pentru dezvoltarea unui autentic climat care să depășească stadiile declarative și să afirme în fapte șansele meritocrației, în dauna grupurilor de interese și de presiune. Dacă Franța va continua să importe prea mult trafic de influență și prea multă corupție din alte țări, ar putea să se îmbolnăvească grav. Iar bolile țărilor nedemocratice sunt costisitoare și se tratează foarte greu.

Vă asigur, încă o dată, de sinceritatea opiniilor și de îngrijorarea reală față de abdicările morale care se petrec în Europa noastră,

Angela Furtună
scriitoare, publicista
membra a Uniunii Scriitorilor din Romania

P.S. Vă adresez această scrisoare în limba română, cu convingerea că nu veți avea dificultăți în a vă îmbogăți potențialul cultural prin vizitarea limbii și culturii mele materne, marea mea dragoste, limba și cultura română, care fac parte la ora actuală din patrimoniul celebrat cu respect în Uniunea Europeană și în NATO.

Adaug, ca omagiu adus Europei, cea mai recentă traducere literară pe care am făcut-o de plăcere ieri, 19 iunie, de ziua mea, din limba franceză în limba română.

Jérusalem

(…) Sur cette terre aride où, dans le sel des larmes,
Ne descendit jamais une goutte de pluie,
Le reste de l’exil vient comme la rosée.

Après tant d’abandons, de misère et de ruines,
Ce pays est vivant par la grâce d’un peuple,
Où régnèrent mille ans déserts et pestilence,

Manières de cailloux, marécages mortels,
Et cirques décharnés dont le calcaire est nu
Comme les os blanchis sur le crâne édenté.

Quel monde célébrer, langue de notre perte ?
Quel triomphe vêtir de la pourpre des ruines ?
Haut dans le froid, le linge des nuages
Claque sur la maison dans l’orage d’hiver.
Vent de Jérusalem, tu cours dans la montagne
Comme le grondement du jour qui doit venir. (…)


Claude Vigée Le Soleil sous la mer
Flammarion, Paris, 1972



IERUSALIM

(…) Pe acest pământ uscat, unde, în sarea lacrimilor
Nu a coborât nicicând vreo picătură de ploaie,
Ultimul exil a poposit precum roua.

După atâtea renunțări, mizerie și ruine,
Această țară trăiește prin voința unui popor,
Peste care mii de ani au domnit deșerturi și duhori,

chipuri de pietre, mlaștini seci
și depresiuni aride, al căror calcar e gol
la fel cum goale sunt oasele albe de pe un craniu edentat.

Ce lume să celebrăm, limbă a pieirii noastre?
Ce triumf să înveșmântăm în toga de purpură a ruinelor?
Din înălțimea de frig, mantaua norilor
Se izbește de casă în furtuna iernii.
Vânt de la Ierusalim, alergi peste munte
Cum tunetul zilei ce va veni (...)

(traducere de Angela Furtună)