Poetul Andrei Novac: „Oamenii de literatură din Gorj nu vor să socializeze”


REP: Ești un poet tânăr, cu idei proaspete. Ai vrut să participi la concursul pentru obținerea postului de director al Bibliotecii Județene „Christian Tell” din Târgu-Jiu dar nu ai fost lăsat pe motiv că nu ai suficientă experiență în domeniu. Dacă ai fi reușit totuși să participi, care sunt ideile pe care le-ar fi conținut proiectul tău de management?
A.N.: Nu cred că trebuia schimbat ceva, cred că trebuiau făcute, în primul rând, mai multe lucruri care nu au fost făcute până acum. În primul rând trebuia promovată mult mai mult literatura din Târgu-Jiu și din județul Gorj pentru că așa cum se știe probabil, nu se face nimic pentru scriitori, unii dintre ei din păcate nici nu mai sunt printre noi și care au o substanță destul de puternică în ceea ce privește literatura de calitate. Puteau fi aduși în față mult mai mult pentru că la momentul de față literatura Târgu-Jiului nu prea există la nivel național. Trebuia, printre alte lucruri, pusă la punct și o revistă de literatură, de cultură. Avem una la nivelul județului care, la momentul de față, nu se ridică la nivelul unei reviste naționale. Tocmai pentru că sunt foarte puțini scriitori din afară care sunt colaboratorii acestei reviste. Din câte știu, acum revista apare cu sprijinul Consiliului local și al Primăriei, așadar apare din bani publici. Apărând din bani publici, ar trebui să existe un interes mai mare în a-și atinge scopul, adică în a ajunge la mult mai mulți oameni. Într-o mare măsură ar trebui să acopere o paletă mult mai largă pentru a stârni un interes. Asta înseamnă mult mai multă cronică de artă, cronică de teatru.
REP: Ca om de cultură și prin prisma faptului că ai participat și la festivaluri organizate în alte orașe, cum ți se pare că este privit Gorjul din punct de vedere cultural și, în special, literar?
A.N.: Din punct de vedere literar, Gorjul nu prea există, din păcate. Au existat și există câțiva oameni care sunt membri ai Uniunii Scriitorilor, îl avem pe Gheorghe Girgurcu, dar asta nu este de ajuns. Gorjul, din punct de vedere literar nu există pentru că Gheorghe Grigurcu nu s-a născut la Târgu-Jiu. Nici Valentin Tașcu. Și atunci trebuie să discutăm despre literatură care să provină de aici și deocamdată nu există.
REP: Din ce cauză? Care crezi că sunt motivele? Nu avem oameni de literatură sau nu sunt promovați suficient?
A.N.: Avem oameni. Sunt câțiva scriitori remarcabili la Târgu-Jiu care nu sunt promovați suficient. Avem oameni care încă mai trăiesc și îi avem și pe cei care au trăit înaintea noastră. Și sunt două - trei nume de luat în seamă. Arthur Bădița, de exemplu. Ar trebui promovat mult mai mult dar nu este. Din punctul meu de vedere este unul dintre cei mai buni. Ar trebui făcute mult mai multe lucruri. Nu există lecturi publice la Târgu-Jiu, să se implice scriitorii. Se pot face lecturi care să privească și opera celor care nu mai sunt.
REP: Crezi că la Târgu-Jiu există public pentru astfel de manifestări? Ar merge târgujianul la o lectură publică?
A.N.: Și pentru spectacolul de muzică și poezie „Blues Poems”, realizat de Mike Godoroja & Blue Spirit și poetul Dan Mircea Cipariu se spunea că nu vor fi spectatori și au venit 500 de oameni în sală. Ar exista public dar publicul trebuie să mai fie și educat, trebuie să îi oferi evenimente. În măsura în care nu oferi nimic nici nu poți să ai pretenția să își dorească astfel de lucruri. Există tot felul de conferințe organizate de Microsoft, spre exemplu, în orașele mari și ar putea fi atras și Târgu-Jiul în astfel de lucruri, pentru că aparent par niște lucruri foarte greu de făcut dar nu este așa deloc. Biblioteca ar putea face așa ceva și ar fi vorba despre parteneriate realizate atât cu instituții publice cât și cu bani din domeniu privat.
REP: Toată lumea se plânge, la nivelul instituțiilor publice, de lipsa banilor. Este un an de criză, bugetele sunt mici. Crezi că ar exista, însă, în domeniul privat oameni dispuși să investească sau, mai bine spus, să sponsorizeze așa ceva?
A.N.: Da și am un exemplu foarte bun. Este probat. Când am făcut Festivalul de literatură „Valentin Tașcu”, jumătate din bani au venit din mediul privat și nu cred că este foarte greu să faci un parteneriat cu un restaurant sau un hotel care să asigure cazarea unei persoane pentru o noapte. Bineînțeles, pentru asta trebuie să îți dai toată silința, să vorbești cu oamenii, să le explici proiectul, să îi implici emoțional într-un fel, să realizeze că pot ajuta. Și atunci Târgu-Jiul ar intra, oarecum, într-un circuit adevărat al cărții. Acum nu există un circuit al cărții.
REP: Ce ar fi însemnat pentru tine postul de director al Bibliotecii Județene „Christian Tell”?
A.N.: A fost o provocare pentru mine, nu-mi doream neapărat acest post dar îmi doream să arăt că se pot face aceste lucruri de către cineva care are energia să producă o schimbare semnificativă. Se pot face multe lucruri și pe lectură publică, o serie de campanii de promovare a literaturii. Aici, la Târgu-Jiu, nu există niciun mod public de a promova lectura, nu există spații, nu există baruri, cafenele de talia celor din orașele mari. Tot timpul, de când am terminat facultatea și am venit aici am încercat să atrag oameni de cultură din afară. Dar interesul este foarte scăzut. Membrii Uniunii Scriitorilor de aici, și acesta este un exemplu, nu participă la manifestări care implică oameni din afară.
REP: Crezi că este vorba despre o autosuficiență? Este un cerc închis?
A.N.: Da, eu am încercat să aduc oameni din afară și cei de aici nu vin, nu vor să socializeze. De altfel aici, la Târgu-Jiu, există și o reprezentanță a Uniunii Scriitorilor care nu au absolut nicio manifestare. Nu există nicio voce culturală a zonei, pur și simplu nu există, pentru că nu se promovează, nici pe ei nici pe alții. Un alt motiv pentru care Târgu-Jiul nu are o clasă culturală e disprețul pe care îl aplică oamenilor care într-adevăr au încercat să ridice nivelul. Și un exemplu clar este domnul Valentin Tașcu. A ajutat la realizarea filialei Uniunii Artiștilor Profesioniști de la Târgu-Jiu, a înființat secția de artă de la Universitatea „Constantin Brâncuși”, a sprijinit mișcarea teatrală și asta doar așa, într-o enumerare mai mult decât fugară. Și, ca o ironie a sorții, sprijinul cultural se materializează și după aproape doi ani de când nu mai e, prin donație de carte din Franța. Această donație a ajuns săptămâna trecută în Târgu-Jiu și meritul pentru ea este în totalitate al domnului Tașcu. O dovadă a acestui dispreț este faptul că din decembrie anul trecut, când conducerea Universității „Constantin Brâncuși” a promis, în cadrul Zilelor „Valentin Tașcu”, că unul dintre amfiteatre va primi numele lui Valentin Tașcu, nu s-a întâmplat nici până acum (în condițiile în care o parte din donația de carte de artă venită din Franța a ajuns la universitate).
REP: Ce planuri are omul de cultură Andrei Novac pentru viitorul apropiat?
A.N.: Mi-am propus ce îmi propun de fiecare dată, să scriu din ce în ce mai bine și să pot promova literatura, muzica, teatru de calitate.
Dorina CIOPLEA