CONSILIUL JUDEÞEAN SUCEAVA

BIBLIOTECA BUCOVINEI







Organizează



în foaierul A parter al Bibliotecii Bucovinei





Expoziția Documentară



BRÂNCUȘI





135 de ani de la naștere





în perioada 19 – 25 februarie 2011





Unul din cei mai importanți sculptori ai lumii secolului XX, românul Constantin Brâncuși – născut la Hobița, Gorj, în 19 februarie 1876, stins la Paris în 16 martie 1957 – s-a realizat în artă pe măsura geniului său artistic numai datorită voinței sale de a se exila și de a fugi din calea atmosferei distructive românești. Și în cazul său, România nu a fost o bună mamă pentru un fiu hăruit cu excelență artistică…

A fost ales postum membru al Academiei Române, însă formalismul recunoașterii sale în țară este întărit azi de nesfârșitele scandaluri, de problemele grave în care statul român se pierde prin ignoranță sau reacredință, problemele fiind legate de păstrarea operei, gestionarea memoriei și a patrimoniului brâncușian.

Arta brâncușiană a modificat radical conceptul de formă în desen, pictură și sculptura modernă.

În anul 1957, Brâncuși îl cheamă pe arhiepiscopul Teofil, preot la biserica ortodoxă, se spovedește și se împărtășește, apoi îi mărturisește că moare "cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în țara mea". Pe data de 16 martie 1957, Constantin Brâncuși se stinge din viață la ora 2 dimineața, iar în data de 19 martie este înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris.

Constantin Brâncuși a trăit neînțeles și a creat în suferință, alungat departe de țară sa de micimea culturii românești, ce s-a dovedit a fi nu o dată incapabilă să-și asume propriile genii în fazele lor antume.

Și-a gândit și proiectat interiorul mental de artist, lăsând în urmă nu numai opera artistică, ci și idei și concepte profesionale, artistice, literare, vizuale, etice, morale, filosofice, gata să ofere model și pildă celor ce îi vor urma calea :







„Păsările măiestre m-au fascinat și nu m-au mai eliberat din mreaja lor niciodată.



Eu văd această Pasăre de aur foarte departe - la o sută de kilometri depărtare și de o asemenea măreție, încât să umple întreaga boltă cerească.



Sculpturile mele sunt fecioarele mele!... Le gătesc ca de nuntă!



Eu aș vrea să creez așa cum respir.



Eu nu creez Păsări - ci zboruri.



Am șlefuit materia pentru a afla linia continuă. Și când am constatat că n-o pot afla, m-am oprit; parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini.



Să creezi ca un zeu, să poruncești ca un rege, să muncești ca un rob!



În sufletul meu nu a fost niciodată loc pentru invidie - nici pentru ură, ci numai pentru acea bucurie, pe care o poți culege de oriunde și oricând. Consider că ceea ce ne face să trăim cu adevărat, este sentimentul permanentei noastre copilării în viață.



Muncind asupra pietrei, descoperi Spiritul - tăinuit în materie, măsura propriei ei ființe. Căci mâinile sculptorului gândesc întotdeauna și urmăresc gândurile materialului.



Arta trebuie să odihnească și să vindece contrarietățile interioare ale omului. Aceste contrarietăți derivă din însuși destinul lui și din tragedia lui. Arta are și această misiune terapeutică; să ne amintim numai de Catharsisul aristotelic.



Eu nu doresc să reprezint în sculpturile mele făpturi terestre - hamali grei - ci ființe înaripate și eliberatoare - și, pentru aceas­ta, nu ar trebui să glorificăm nicidecum munca în sine sau dificultatea efortului. Acestea rămân cele mai nenorocite dintre lucruri și nu sunt, în definitiv, decât un mijloc, însă până și Creatorul le-a împrumutat, în drumul său.



Cine nu iese din Eu, n-atinge Absolutul și nu descifrează nici viața.



O pasăre a intrat, odată, prin fereastra Atelierului meu. Și încerca să iasă bătând în geam și nu găsea ieșirea - căci se lovea mereu de sticlă. S-a așezat apoi să se odihnească. Și a încercat din nou și a ieșit. Sculptura este la fel: dacă găsești acel geam (acea ieșire), te ridici înspre cer, intri în împărăția cerurilor... »















Angela Furtună

scriitoare, eseistă, publicistă, critic literar
membră a Uniunii Scriitorilor din România
Master în PR și Comunicare
Master în Semiotica Limbajului în Massmedia și Publicitate

Specialist în biblioteconomie și bibliografie
Specialist in Informare UE și Marketing Cultural

BIBLIOTECA BUCOVINEI