agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-04-12 | |
La început ne învăluie tăcerea și tristețea unei absențe. Cu ani în urmă, îl întâlneam pe Michel Deguy în sălile de conferință ale Salonului Revistelor organizat în fiecare toamnă la Paris, îl ascultam vorbind despre poezie, răspunzând la întrebări, tranșând în ce privește prezentul și viitorul poeziei, amintindu-ne că, în ciuda afirmațiilor repetate care încă mai susțin că poezia nu are viitor, ci doar trecut, în ciuda numeroaselor cărți care s-au scris pentru a declara „adio poeziei”, poezia e nemuritoare,
și că : „la poésie n’est pas seule”. În zilele Salonului din toamna lui 2022 – cea de-a treizeci și doua ediție – au fost organizate peste treizeci de dezbateri și mese rotunde în cele două săli de conferință. Michel Deguy ne-a părăsit nu de mult, dar nu și spiritul și poezia lui. Una din săli se numește Sala Michel Deguy, unde PEN CLUB francez a organizat o dezbatere intitulată Comment aider les écrivains des pays en guerre, cu participarea președintelui Antoine Spire, a președintelui de onoare Sylvestre Clancier, a poetului Jean-Baptiste Para, redactor șef al revistei Europe, a redactorilor revistei Esprit – Jonathan Chalier și Jean-Philippe Domecq – , a redactorilor revistei En attendant Nadeau – Philippe Artières și Jean-Yves Potel. In marasmul conflictelor și războaielor de astăzi, există reviste care, la fel ca și PEN CLUB, își propun să contribuie la susținerea unor idei politice. Discuțiile s-au purtat în jurul necesității unor activități angajate în prezent : pe lângă ajutorul acordat scriitorilor refugiați, material și moral, dar și editorial, rolul revistelor culturale și strict literare constă în traducerea și publicarea autorilor refugiați. Sylvestre Clancier rezumă : „PEN CLUB francez își sărbătorește centenanrul prin publicarea unei cărți-bilanț a activităților sale în serviciul păcii, a libertății de expresie, apărând drepturile scriitorilor persecutați. PEN CLUB cere mobilizarea în favoarea scriitorilor ucrainieni și bieloruși în pericol sau persecutați, așa cum a făcut în anii trecuți pentru scriitorii kurzi și sirieni, așa cum face acum pentru scriitorii algerieni și marocani. Va cere Primăriei Parisului să accepte ca Parisul să fie un oraș-refugiu solidar cu rețeaua europeană ICORN (International Cities of Refuge Network) a orașelor-refugiu.” Semnifi cativă e și forma de angajare aleasă de Salonul Revistelor anul acesta, dând numele „Fariba Adelkhah” celei de-a doua săli de conferință. Fariba Adelkhah e antropolog, cercetătoare și traducătoare franco-iraniană încarcerată în prezent în Iran, bănuită fiind, de către „Gărzile Revoluției”, .de spionaj. Michel Deguy ar fi aplaudat cu siguranță angajarea revistelor în susținearea unor idei bazate pe umanism, înțelegerea filozofi că a realității și a individualității moderne, dar și pe acțiune. O dovedesc autorii și titlurile publicate în colecția „L’extrême contemporain” - titlu semnifi cativ - inițiată de Michel Deguy în cadrul editurii Belin. Seara-omagiu cu care s-a deschis Salonul pe 14 octombrie, cu participarea revistei PO&SIE (înființată de Michel Deguy în 1977), prin prezența redactorilor Martin Rueff și Claude Mouchard și a autorilor Jacques Bontemps, Yves Hersant, Claire Paulian, s-a desfășurat sub titlul-citat din Michel Deguy: „Je suis un homme de revues !” Cele peste două sute de reviste care au participat la Salonul Revistelor 2022 dovedesc încă o dată obstinația redactorilor și editorilor de a crea și reinventa fără încetare posibilitatea de a continua să existe, demonstrându-și necesitatea. André Chabin, până nu demult director al Salonului Revistelor, privește „acest mic popor al revistelor ca un popor dezarmat, sau mai bine zis, ale cărui unice arme sunt creația și gândirea. (...) Funcția lor e incontestabilă pentru că au modelat de mai bine de un secol încoace și continuă și astăzi – cu o prea mare discreție - istoria noastră culturală.” Fiind un salon internațional, sunt prezente și reviste din Italia, Belgia, o revistă franco-portugheză bilingvă, dar și reviste care aduc ecouri românești în francofonie : Les Cahiers Benjamin Fondane, publicate în Israel, Non-lieu, revistă publicată de Michel Carassou, specialist în opera lui Benjamin Fondane, revista Le Haïdouc, publicată în Franța de cercetători ai operei lui Panait Istrate, Continuum, revista scriitorilor israelieni de limbă franceză. Printre aceștia – și scriitori sau poeți de origine română care au ales franceza ca limbă de expresie literară; sunt eu-însămi unul dintre ei, ca autor francofon, și - de douăzeci de ani - ca redactor șef al publicației Continuum. Experiența unei astfel de activități traversează trei culturi și trei limbi: franceză, română și ebraică, traducerea fi ind una dintre „armele” noastre pentru a cuceri spații literare multiple, punte importantă pentru circularea și confruntarea valorilor, în căutarea identității cu singularitatea sau/și pluralitatea ei. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate