Minuni evreiești și minuni românești

Există oameni providențiali pentru un popor? Desigur.

- Dr. Moses Rosen impreună cu un preot ortodox
Bunăoară, Dr. Moses Rosen, ultimul Rabin șef de sub perioada dictaturii comuniste, a reușit prin diplomație și tact să mențină în România o neîntreruptă viață comunitară și religioasă evreiască sub dictatură, în timp ce în țări comuniste ca Germania de Est, Bulgaria, Polonia, Iugoslavia și chiar Ungaria, aceasta fusese sabotată.

- Copii evrei la școala sinagogală în anii 80.
Copiii evrei din România au putut frecventa neîncetat școlile Comunității evreiești, au putut merge în tabere evreiești de vară, au putut cânta în coruri sinagogale. Copiii evrei din alte țări comuniste au fost expuși presiunilor asimilaționiste. Datorită acestei continuități, și împotriva tuturor neajunsurilor posibile, moștenirea culturală iudaică de astăzi din România se găsește într-o stare apreciabil pozitivă de conservare, prin comparație cu ariile est europene unde ea a fost distrusă în mare parte. Aceste constatări sunt făcute și de celebra scriitoare, fotografă și jurnalistă americană Ruth Ellen Gruber, deținătoare a două premii Simon Rockover pentru jurnalism iudaic, o autoritate în domeniul chestiunii evreiești din Europa.

Un tratat dedicat moștenirii culturale evreiești din Europa de Est, reeditat pentru a treia oară de prestigioasa publicație National Geographic în martie 2007, nominalizează din nou sinagoga din Rădăuți ca monument istoric excepțional pentru Europa Iudaică.

- Sinagoga Rădăuți exterior

- Sinagoga Rădăuți interior

- Sinagoga Rădăuți, Angela Furtună cu Tania Grinberg și Otto Adler



- Regretata Tania Grinberg
De altfel, autoarea cunoaște bine aceste zone din nordul României (bunicii săi sunt originari din Rădăuți) și mărturisește despre frumusețea lor în „Puterea mormintelor evreiești”. Pietrele tombale evreiești au misterul lor, dar sunt înzestrate și cu puterea magică a artei și a mitului religios.

Amestecul de motive religioase și populare, de simboluri geometrice, vegetale și animale (lei, păsări, șerpi, grifoni, animale imaginare) vorbește despre profunzime, universalitate și continuitate. Prezența cutiilor de caritate peste tot în aceste cimitire vorbește despre generozitate.
Doamna Gruber găsește că zona plasată în nordul țării și imediat în sudul Ucrainei (adică Bucovina românească actuală) este un tezaur istoric și o vatră de civilizație, prin faptul că aici se găsesc nu numai mănăstirile creștine pictate, care sunt monumente internaționale ocrotite de UNESCO, ci și cele mai frumoase și bine conservate cimitire evreiești din România, ce conțin și cele mai elaborate și savant decorate pietre tombale. Autoarea menționează, în ordine, ca fiind preferatele sale, cimitirele evreiești din Siret și, respectiv, din Rădăuți.










„Vechiul cimitir evreiesc din Suceava, spune autoarea, deține unele din cele mai majestuoase pietre de mormânt din România – cu brâie bogate în motive florale sculptate, cu suporturi pentru lumânări în formă împletită și o bogăție de detalii sculptate. Prima dată când l-am văzut, mi-a amintit de Vechiul Cimitir Evreiesc din Praga, cu mențiunea că pietrele tombale din Suceava sunt mult mai complexe.”




Sinagoga din Rădăuți va fi restaurată în anul 2008, în cadrul programului de protejare a patrimoniului evreiesc din România adoptat prin Hotărâre de Guvern în iunie 2007. Acest act normativ a decis suplimentarea bugetului Ministerului Culturii și Cultelor în vederea reabilitării a 14 monumente de cult mozaic, între care cele București, Dorohoi, Câmpulung Moldovenesc, Oradea, Bacău, Carei, Alba Iulia, Brașov, Satu-Mare, Timișoara, Craiova și Cluj-Napoca. Alte 9 sinagogi necesită lucrări de restaurare, între ele figurând cele din Rădăuți și din Vatra Dornei. Sunt vizate, de asemenea, și lucrări de împrejmuire sau de reparare a împrejurimilor deteriorate pentru 20 de cimitire evreiești din județele Bistrița Năsăud, Timiș și Neamț.
În municipiul Vatra Dornei s-a încheiat și un protocol de intenție între Primărie și Federația Comunităților Evreiești din România, protocol ce vizează reabilitarea arhitecturală și inginerească a Templului Evreiesc din localitate. Au semnat: primarul Constantin Huțanu și Președintele FCER, dr. Aurel Vainer, părțile semnatare obligându-se să asigure „reabilitarea arhitectural-constructivă a monumentului istoric „Templul Evreiesc Vatra Dornei”, în vederea repunerii sale în circuitul religios, de cultură și turistic.”
Sprijinul financiar acordat astfel FCER de către executivul românesc este una din multele dovezi privind atenția prioritară acordată în România protejării, reabilitării și punerii în valoare a patrimoniului sacru și istoric iudaic, care este recunoscut ca aparținând în totalitate comunității evreiești, dar prin importanța sa aparține și tezaurului cultural universal.
În România mai dăinuie 98 de sinagogi și 802 cimitire evreiești, în timp ce comunitatea evreiască mai numără doar 10000 de persoane, observându-se totuși o tendință de refacere a potențialului ei.
Autoritățile române și organizațiile culturale interne și internaționale fac eforturi, alături de FCER, să asigure existența și funcționarea normală a vestigiilor culturii create de-a lungul secolelor de evreii din România, ce au fost supuși pe nedrept Holocaustului și excomunicării în perioada ultimelor dictaturi europene și românești ale secolului trecut.
Biblioteca Bucovinei „I.G.Sbiera”, în cadrul Programului de Educație Antidiscriminare pe care l-am înființat și îl coordonez, a organizat numai în anul 2007, 10 acțiuni (lecturi publice din scriitori evrei, expoziții de carte, lansări de carte, vizionare de concerte cu virtuozi evrei, o secțiune a festivalului le Printemps des Poètes, expoziția mea digitală intitulată Shoah, care se află permanent expusă și pe site-ul Galeriei Tate) dedicate culturii iudaice. Cotidianul Monitorul de Suceava a găzduit timp de un an și jumătate serialul meu de articole și studii intitulat „Lecturi nerecomandabile: iudaism și românism sub presiune”.
Cultura iudaică din România este vie. Nimic nu e încă pierdut, când oamenii luptă să nu-și piardă rădăcinile și memoria.

Angela Furtună

Scriitoare, publicistă
Membră a Uniunii Scriitorilor din România



Fotografiile publicate aparțin Arhivei Eduard Serotta (proprietatea site-ului Centropa.org) și Arhivei Angela Furtuna.