LILIACUL DE LA SINAGOGÃ VA INFLORI DIN NOU

Sinagoga din Suceava va intra în această primăvară în circuitul oficial al turismului bucovinean și cel românesc, atât de renumite în lume. Astfel arată evenimentul cel mai nou cu care Bucovina își va încânta prietenii, turiștii și colaboratorii, conform recentului acord de colaborare încheiat între Federația Comunităților Evreiești din România și Prefectura Județului Suceava (care a dorit de multă vreme să realizeze un Centru al Minorităților Naționale, cu o secțiune specială alocată minorității evreiești bucovinene), Consiliul Județean Suceava, Complexul Muzeal Bucovina. La toate acestea, aș adăuga activitatea sistematică de informare, de atitudine și de deschidere către toate culturile și confesiunile, ce a început la Biblioteca Bucovinei „I.G.Sbera” încă de acum câțiva ani, inclusiv prin activarea Programul de Educație Antidiscriminare EU-HOPE DIVERSITY pe care îl conduc în cadrul Biroului Comunității UE și îl susțin în parteneriat cu liderul presei locale, Monitorul de Suceava. În ultimii ani, în cadrul festivalului Le Printemps des Poètes, am organizat lecturi din scriitori de origine evreiască, precum Paul Celan, Benjamin Fondane, Norman Manea, evocări ca „Centenarul Mihail Sebastian” sau „Scriitori francofoni” din Israel (despre Marlena Braester) sau din România, iar la recentul Colocviu Internațional de Științe ale Limbajului „Eugeniu Coșeriu” de la Universitatea „Ștefan cel Mare”, am prezentat o comunicare științifică privind recentul volum Oublier en avant, de Marlena Braester. Biblioteca Bucovinei a organizat mai multe evocări ale Holocaustului, inclusiv al celui transnistrean, cea mai recentă bazându-se pe reconstituirea unor episoade tragice folosind mărturii din memorialistica lui Norman Manea, unul dintre cei mai mari scriitori ai lumii contemporane, originar la rândul său din Suceava și supraviețuitor al Holocaustului din Transnistria, dar emigrat în Statele Unite în 1986, după exacerbarea persecuțiilor antisemite din timpul ultimei dictaturi. Holul de expoziții al Bibliotecii Bucovinei a găzduit și expoziția mea de grafică digitală intitulată Shoah, care se află permanent expusă și pe Saatchi Gallery.
Ridicată la 1870, Sinagoga din Suceava se impune prin rafinament, prin timiditatea prezenței și prin culoarea de cenușă (ce pare că evocă lungul șir al suferințelor ce au însoțit etnia iudaică în ultimul secol), deși nu putem spune că este la fel de impresionantă ca Sinagoga din Rădăuți. Edificiul de cult iudaic sucevean se distinge prin stil, prin sobrietate, prin frumusețea liliacului care îi invadează curtea în zilele primăverii. Prin comparație, edificiul rădăuțean este încă și mai maiestuos, în veșmântul său de culoare cărămizie și de lemn vechi, și întotdeauna mi-a amintit de Sinagoga Portugheză din Mr. Visserplein 3, în Amsterdam, la marginea cartierului evreiesc. Ceea ce numesc Sinagogă Portugheză este de fapt un ansamblu de edificii în stil ionic datând din anul 1665 și o sinagogă de rit sefard. Mai norocoasă poate decât edificiile românești (sinagogi din Oradea, Suceava, Arad, Neamț, Târgu-Mureș, Cluj etc.) dar la fel de expusă vitregiilor istorice , această bijuterie a Nordului a fost restaurată în 1850 iar apoi în 1950-1951. De neuitat mi-au rămas de aici cele 12 columne de piatră (reprezentând cele 12 triburi ale Israelului) și care susțin și marchează galeria femeilor unde coboară brațele lungi ale candelabrelor ce pot duce circa 1000 de lumânări destinate serviciilor săptămânale. Alături de sinagogă, la distanță de 200 de metri, un modern Muzeu al Istoriei Iudaice invită vizitatorii la un permanent dialog cu valorile civilizației evreiești din Europa, ca și cu marile ei dureri. Vizita s-a încheiat cu peste 1000 de fotografii și cu o masă tradițională la un sobru local cu specific iudaic, extrem de distins și de decent. Alături, la câteva standuri, sunt rafturi cu mezuze pentru casă și pentru mașină, cărți de rugăciuni, fotografii ale edificiilor de cult sefardic din Nord, fotografii din timpul Holocaustului, obiecte de artizanat evreiesc. Mi-ar plăcea să văd și la Suceava, în cadrul noilor proiecte demarate în parteneriat cu Federația Comunităților Evreiești, un mic restaurant cu produse culinare evreiești tradiționale pentru Seder sau din cele de fiecare zi, pentru ca populația noastră să poată pătrunde din nou și în cutumele de fond ale culturii iudaice cu care s-a însoțit în trecut timp de sute de ani de înflorire economică. Multe bunici își vor putea aminti astfel că celebra supă de pui, vindecătoare de gripă, limpede și cu tăiței de casă, evreii au adus-o în multe provincii românești, iar porțiile gustoase de ghefilte fish pot fi numite adevărate bunătăți care cu timpul au intrat și în bucătăria românească.
Chiar dacă la Suceava nu mai există cartierul evreiesc (așa cum am văzut, bunăoară în Paris, în Rue des Rosiers, cartierul evreilor francezi), o reconstituire a memoriei și prezenței acestei comunități în Bucovina (ca proiect multicultural imperial) este posibilă în jurul Sinagogii, la dispoziția căreia Complexul Muzeal Bucovina va pune un ghid specializat.
Lansez pe această cale către autoritățile sucevene propunerea de a susține un concurs de proiecte și apoi executarea și amplasarea la Suceava a unui Monument al Holocaustului Transnistrean, eveniment care va consolida noua orientare de combatere a discriminării rasiale, xenofobiei și antisemitismului în special prin activități de cunoaștere și prețuire a istoriei și civilizației iudaice, ca și a altor minorități confesionale (în România existând 18 culte religioase ce sunt recunoscute și reglementate de legea Cultelor). În decembrie 2007 s-a adoptat Statutul Federației Comunității Evreiești care a reconfirmat calitatea FCE de reprezentare a Cultului Mozaic și a minorității în Parlamentul României. Împreună cu statul român și asociațiile culturale, FCE s-a remarcat prin consecvența și perseverența proiectelor sale de reconstruire a memoriei și demnității iudaice, fiind acum preocupată și de înființarea unor comitete de sprijin privind politica financiară, cu implicarea mai multor forțe al societății românești. Simone Veil, supraviețuitoare a Auschwitz-ului, președintă a Fundației Shoah și om politc european considera că „memoria nu este doar monopolul copiilor victimelor și apanajul copiilor ucigașilor. Ea trebuie să fie o permanență a întregii omeniri, iar această memorie trebuie să ne ducă pe toți, evrei și neevrei, la o luptă consistentă împotriva antisemtismului și intoleranței”.
Vă invităm să deschideți sezonul turistic de primăvară prin Bucovina cu o vizită la noua bijuterie a circuitelor culturale de prestigiu: Sinagoga de la 1870. Liliacul va înflori în curând, ca și noile speranțe.


Angela Furtună

scriitoare, publicistă
Membră a Uniunii Scriitorilor din România
[email protected]
http://laurencejth.over-blog.net/