Este aceasta o crimă?

Venind dinspre stânga – aripa europeană care câștigă teren în alegerile ce au loc cam peste tot în Europa -, Fundația Friedrich Ebert desfășoară de câțiva ani în România și Republica Moldova adevărate campanii de alfabetizare într-ale democrației. „Statul este pentru cetățean, și nu cetățeanul pentru stat” este unul dintre sloganurile campaniilor și modulelor de conferințe prin care această fundație îi adună pe reprezentanții societății civile și îi invită să încerce să iasă de sub șabloanele gândirii totalitare și ale logicii laxe cu discriminarea cetățenilor.
Una din strategiile fundației a condus la editarea, prin umor și ironie, a unui mic ghid de anatomie a corupției intitulat „Cum să devii milionar în România”. Sfaturi și descrieri de tehnici care mai de care mai bine aplicate în practică până acum de către elitele politice, atunci când au fost corupte, sau de către elitele de afaceri mafiote: toate acestea scot la lumină, cu haz (care se vrea didactic, însă) și cu o analitică gândire, mecanismele care au stat și încă stau la baza generării de averi, în această primă etapă a acumulării de capital din economia de piață românească.
Autorii „tratatului de milionăreală și milionărire” (Alfred Pfaller și Victoria Stoiciu) declară că „pentru a combate corupția trebuie să înțelegem cum funcționează ea. Luptătorii anti-corupție trebuie să se pună în pielea practicanților experimentați ai corupției exact cum fac criminaliștii, generalii și jucătorii de șah”. Dar, în același timp, observatorii străini ai scenei politice din România s-au convins foarte rapid de faptul că așa-numita corupție nu are nicio șansă în România, care este țara luptătorilor anti-corupție, de la președintele statului până la diverși miniștri, ca cel al agriculturii și cel al justiției, de la Consiliul Superior al Magistraturii și până la media noastre de toate zilele. Toți specialiștii s-au edificat asupra faptului că România are prin tradiție un sistem de cutume mioritic, transmedieval, bazat pe cinste și respect față de înaintași, extreme, atacanți centrali și fundași, arbitri și sfinți martiri.
Legile nescrise și apoi scrise în fuga evenimentelor i-au îndemnat pe români, de-a lungul zbuciumatei și sifonatei noastre istorii, să aibă deja un codex moral intrat în codul genetic al milionăririi rapide și futile. Există români supraviețuitori (adepții codexului) și români nesupraviețuitori (târâtori de azi pe mâine). Ultimii, meditativi, privesc cum caravana trece și, dacă și-au făcut temele la educația cetățenească, latră din când în când, anemic.
Dar să răsfoim puțin acest codex. Câte sfaturi bune, câte sfaturi din bătrâni adunate!
Și, la urma urmelor, cum altfel să devii milionar în România, decât respectând cu sfințenie codexul înaintașilor noștri în veacul vecilor! Așadar: Fă parte dintr-o REÞEA – Relații Eficiente pentru Þepe, Escrocherii Avansate. Nu lăsa banii publici să ajungă în buzunarele străinilor – cele ale prietenilor sunt suficient de încăpătoare. Utilizează puterea legislativă pentru sporirea avuției tale și a celor din REÞEA. Manipulează ceea ce e legal pentru a acoperi ceea ce este ilegal – prietenii tăi din Parlament te vor susține! Păstrează opoziția politică implicată în afacerile tale. Fă-ți aliați printre înalții magistrați: spre deosebire de ceilalți, ei sunt șantajabili și te pot ajuta! Vorbește mult, critic și pătimaș, despre lupta împotriva corupției! Evită licitațiile publice prin contractare directă! Tranzacțiile financiare se vor folosi numai contra favoruri politice în interiorul REÞELEI. Ne-transparența mecanismelor de selecție/ recrutare a subalternilor și politizarea pentru stârpirea meritocrației sunt o etapă decisivă pentru consolidarea rețelelor informale. Folosește puterea legislativă mai ales în interese private, căci sunt singurele care sunt urmărite cu fidelitate, în timp ce interesele publice sunt uitate. Nu cumpăra de la oricine, ci numai de la amici care te vor ajuta la nevoie. Nu rata ocaziile de privatizare: ia pe nimic și revinde pe nimic contra comision gras, implică-i pe toți de la toate partidele, căci numai așa legea va trece. Alege numai responsabilitatea colectivă. Nu fura prea mult, căci statul urăște concurența. Păstrează opoziția implicată, căci astfel ea latră dar nu mușcă. Pune-te bine cu proprietarii media, iar pentru a te apăra de dereglările lor nervoase folosește strategiile comerciale și legale. Fă-ți prieteni printre înalții magistrați și folosește justiția contra justiției. Invocă excepția de neconstituționalitate chiar și pentru situațiile când dosarul e beton. Întotdeauna se va găsi un judecător care mai are de ridicat un etaj la vilă pentru fiica cea mică. Manipulează ceea ce este legal pentru a acoperi ceea ce este ilegal. Pionierii în lupta anti-corupție sunt chiar prietenii tăi. Fii altruist cu ceilalți, mai ales dacă prin preajmă sunt și câțiva reporteri.
Ce de sfaturi bune, nu-i așa?
Poporul român este un popor fericit, pentru că acest sistem vechi de legi nescrise îi asigură continuitatea morală și logistică, geostrategică și economică pe aceste plaiuri minunante, cu câmpii mănoase, munți înalți și lanuri aurii. Gândirea sa profundă, după cum se vede, este atât de înțeleaptă, încât numai așa se explică de ce aici, la izvoarele râurilor limpezi, nasc mereu genii și căprioare cu ochi senini care pasc iarba grasă a patriei.
Oricine își poate da seama că, de fapt, nu există corupție în România, ci numai o strălucită gândire colectivă care transformă în succes slăbiciunile omenești. Păi, ce, aceasta este e o crimă?


Angela Furtună

Scriitoare, publicistă
Membră a Uniunii Scriitorilor din România
angela.furtună@gmail.com