Redau mai jos script-ul unei emisiuni moderate de mine. Tema – am putea spune chiar temele! - a fost criza globală sub variatele ei înfățișări: criză economică globală; încălzirea globală; criza locală de răspundere crasă ministerială și instituțională; criza de identitate națională în contextul europenizării noastre; criza alimentară. Nu a răspuns invitației mele decât Alice Lewis Carroll. Restul invitaților s-au raliat conspirației mondiale, așa că nu i-am văzut la față.

Moderator: Alice, nu întâmplător te-am invitat în redacție. Mi-ai spus că te doare capul. Vreau să îți “iau părerea”, cam așa cum se “ia temperatura” unuia care acuză frisoane. Te avertizez că nu ai să mai poți răspunde în flash-uri, la repezeală, așa cum faci adeseori, ci că trebuie să răspunzi pe larg, amănunțit, analitic, științific, cu probe și lămuriri până în cele mai mici detalii. Nici ca Barroso nu am să-ți permit să-mi răspunzi, care mai că n-a zis că i se fâlfâie lui de Forumul de la Davos, ci s-a mulțumit să spună că are treburi mai importante la Comisia Europeană. Nici ca mai marii noștri să nu răspunzi: Davosul e mai mic decât Sinaia, dar datul pe pârtie e mai scump/costisitor acolo, iar noi suntem interesați să sprijinim turismul autohton; numai Stolojan știe să schieze; o sticlă de vin de trei sferturi, la Davos, se vinde cu 1 500 de Euri, adică e jaf pe față.
Alice: Domnule, vreau să-mi permiteți să intervin radical, altfel mă ridic și plec din emisiunea dumneavoastră. În primul rând nu sunt de acord cu ordinea în care ați plasat temele și nici cu felul/modul în care le priviți. Pe primul loc eu plasez încălzirea globală. E neacademic ce voi spune, dar eu consider că e o simplă bazaconie tema asta a încălzirii globale. Personal fac pe mine de frig și în casă și afară - și nu sunt singura care resimte acut efectele astea ale falsei încălziri globale.
Moderator: Alice, poți face orice în emisiunea și din emisiunea mea, îmi ajunge boicotul restului invitaților. Prin urmare ...
Alice: Cu privire la încălzirea asta m-am documentat asiduu. Se spune că pe pământul nostru alternează epoci glaciare cu unele ceva mai cumsecade din punctul de vedere al regimului termic. Lăsând deoparte modul personal în care reacționez eu, consider că traversăm o perioadă acceptabilă sub regim termic - că ne bucurăm de o ameliorare vine să certifice creșterea numărului de jivine sălbatice din zona temperată: numărul urșilor, lupilor, mistreților, iepurilor, cornutelor mari și mici fiind în creștere. Poate că nu e de neglijat nici creșterea indicelui de agresivitate și de sălbăticire al unora dintre noi, oamenii.
Moderator: Am senzația că vă depărtați de la ...
Alice: Sunt invitata dumneavoastră, sunt femeie, așa că vă invit la rândul meu să-mi acordați atenția și repectul cuvenite. Criza asta economică mondilă e un fâs menit să tulbure mințile oamenilor. Buimăceală e puțin spus, e vorba de o psihoză colectivă globală. Să vă dau un singur exemplu: fostul nostru guvern, luat pe nepregătite, a văzut creștere economică acolo unde bugetul era gol. Cum s-a intervenit? Simplu: a pierdut bugetul pe drum, însă a îmbrăcat sistemul de infrastructură din transporuri cu un fel de chiloți tanga – acei patru sau cinci kilometri de autostradă deveniți celebri în toată lumea. Pot continua cu alte exemple, dar nu sunt la fel de excitante, vă avertizez!
Moderator: Adică vreți să spuneți că ne încadrăm în limitele bunului simț?
Alice: Nu absența bunului simț aduc eu în discuție, ci elementele globale, macroeconomice care au făcut posibil un astfel de rezultat inimaginabil până acum pe mapamond: dotarea unei autostrăzi cu tanga. E fără precedent, trebuie să recunoașteți! Acum, înainte să mergem mai departe cu temele aflate în discuție, trebuie să observați că eu am cuplat problematica psihozei economice globale cu una internă și cu o soluție genială descoperită și implementată chiar de fostul nostru executiv. Performanța acestui executiv, având în vedere perspicacitatea și viteza de reacție ca răspuns la problemele globale și concomitent la cele interne, va face să se vorbească mult și bine despre acest executiv.
Moderator: Mai avem 30 de secunde pentru a răspunde și celorlalte probleme. Se poate să condensați?
Alice: Desigur, sunt familiarizată, am condens și în casă, pe pereți. Pentru mine e cel puțin bizar că teme atât de importante și acute cum sunt criza de identitate națională în contextul europenizării noastre și criza alimentară sunt tratate separat. Dincolo de contingență există o întrepătrundere aproape genetică indiscutabilă. Păi nu e vizibil că noi ne-am făcut cunoscuți și ne-am integrat în Europa de foame? Păi mai trebuie să exemplific cu faptul că efigia noastră națională este punga? Când se duc ai noștri la rudele lor din Europa de Vest, nu se duc cu mâncare în pungă și nu se întorc tot cu mâncare în pungi? Sau, atunci când ne dă afară din casă foamea de democrație, în campaniile electorale, nu ne potolim foamea asta cu pungile? Sau, nu e vizibil, că tot am invocat termenul ceva mai înainte, că în foamea lor după putere toți politicienii au pungi sub ochi? Toți, fără excepție! Așa că, bine că nu s-au dus la Davos, că ne vedeau ăia cu ochii scoși cât cepele.
Moderator: Alice Lewis Carroll îți mulțimesc pentru prezența în emisiune. Ușile, camerele și microfoanele rămân oricând deschise pentru tine. Ai grijă să te îmbraci bine!