agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-05-31 | |
Dinescu, boier pe mosia altora
14 Aprilie 2006 Tiberiu Lovin Mircea Dinescu a devenit mosier, pe o proprietate revendicata, cu ajutorul Academiei Romane si al Agentiei Domeniilor Statului. Institutiile au instrainat un bun aflat in litigiu. Cu avantajul reputatiei, Mircea Dinescu a devenit, peste noapte, mosier pe proprietatile altora. Renumit ca poet, revolutionar si publicist, acesta si-a dovedit talentul si ca afacerist. Proprietati luate cu japca de comunistii din Dolj au ajuns acum in stapanirea sa directa, institutiile statului semnandu-i titlul de "boier" pe zeci de hectare de vie, mii de metri patrati de teren, un conac si cateva cladiri. Tranzactiile s-au facut desi bunurile se aflau in litigiu, mai precis constituiau esenta unor procese de revendicare. Actiunile au fost intentate de mostenitorii adevaratului mosier, care nu vor ca statul se se scotoceasca in buzunare pentru despagubiri financiare, ci solicita retrocedarea in natura. Daca se va ajunge totusi la compensatii financiare, statul ar trebui sa plateasca aproximativ jumatate de milion de euro numai pentru 20 de hectare de vie nobila, al carei pret minim este de 25.000 de euro pentru un hectar. Vanzare la pachet In doar doi ani, Mircea Dinescu a facut doua afaceri importante pentru a scoate pe piata "Vinul Mosierului" din podgoria Galicea Mare, Dolj. In 2002, poetul a incheiat un contract de arenda cu Academia Romana, prin care a primit, pentru 12 ani, dreptul de folosinta a 50 de hectare de vie in localitatea mentionata. Doi ani mai tarziu, Dinescu a cumparat de la Agentia Domeniilor Statului (ADS) pachetul majoritar de actiuni ale fostului IAS Giubega, actuala SC Agroindustriala Giubega. Pentru 2,7 miliarde de lei, noul proprietar s-a ales cu un conac-crama, vechi de un secol, alte trei cladiri si peste 2.000 de metri patrati de curte. Tranzactia a fost facuta intre societatea poetului, M.D. Agricola, si ADS. Coincidenta, cele 50 de hectare de vie arendate de la Academie se afla chiar peste drum de conac. In afacerile cu Academia Romana si ADS a aparut o singura problema. O parte din proprietatile ajunse pe mana lui Dinescu erau revendicate inainte ca el sa devina mosier de Dolj. In mod legal, institutiile statului nu ar fi trebuit sa incheie niciun fel de afacere cu Dinescu atat timp cat obiectul contractelor se afla in litigiu. Proces "stramutat" la Strasbourg Mostenitorii boierului Petre Durlanescu au solicitat retrocedarea in natura a 20 de hectare din via in cauza, conacul-crama si 1.500 de metri patrati din jurul imobilului. Cinci urmasi ai fostului mosier au cerut proprietatile familiei inca din 1992, iar din 2001 se judeca pentru obtinerea lor. Inainte de a ajunge in instanta, mostenitorii carora le revine partea cea mai mare, sotii Negoita, au prezentat autoritatilor doljene documentele de proprietate ale bunicului lor. Raspunsurile primite au fost halucinante. Primaria Galicea Mare a precizat ca nu mai are in proprietate bunurile revendicate, dar i-a sfatuit pe petitionari sa ceara despagubiri financiare. Tot prin acel raspuns, mostenitorii au aflat ca Dinescu este noul proprietar peste mosia bunicului lor, Petre Durlanescu. Avocatul sotilor Negoita, Constantin Mocanu, ne-a declarat ca tranzactia a fost perfectata intr-un mod ciudat, in conditiile in care toate partile stiau de litigiu. "Revolutionarul nu a vrut sa stea de vorba cu noi. Ne-a zis ca ne vedem doar la tribunal, dar nici acolo nu a venit", ne-a spus Valeriu Negoita. Mostenitorul a deschis un proces si la Strasbourg contra instantelor romanesti. Arendas la Academie Poate ca Mircea Dinescu nu a visat vreodata ca va ajunge arendas. Mai ales arendas al Academiei Romane. In 2002, institutia a decis sa se descotoroseasca de un titlu de proprietate pe 50 de hectare de vie in Galicea Mare. Taman o parte din podgoria revendicata de mostenitorii lui Petru Durlanescu, teren nationalizat si folosit din 1949 de comunisti, prin IAS Giuberca. Contrar chiar si legislatiei socialiste, via a fost nationalizata, iar in 2001 a ajuns direct in gradina Academiei Romane, condusa de Eugen Simion. Institutia a primit titlu de proprietate pe via din Galicea Mare de la Primaria Cioroiasi in baza unei donatii a fostului boier Cioroianu. Chit ca donatorul nu a avut niciodata vie si teren in comuna. ADS s-a oferit sa rupa de la fostul IAS Giubega 50 de hectare de vie si sa improprietareasca Academia. "Ma inteleg eu cu mostenitorii" Mircea Dinescu recunoaste ca stia despre revendicarea conacului-crama si a celor 20 de hectare de vie chiar cand a facuta atat afacerea cu ADS, cat si cea cu Academia Romana. "Eu abia astept sa se termine procesele astea si apoi sa ma inteleg cu mostenitorii. Dureaza de circa trei ani, iar eu nu am putut face investitii in acest timp, motiv pentru care am solicitat Academiei prelungirea contractului", spune poetul, suparat ca de doi ani inghetul i-a dat planul peste cap la capitolul profit. "Am mai adus struguri de la Potelu si Buzau, iar de la Galicea Mare am vandut vinul vechi. Doar am pierdut. Plus ca a trebuit sa ma tocmesc cu 200 de tigani la sapa, cu 250.000 de lei pe zi si mancare. Banii i-am dat, dar nu am castigat nimic. A trebuit sa achit si patru miliarde de lei, datorii vechi ale IAS-ului inainte", a marturisit Dinescu cum se fac afacerile la tara. Norocul sau ramane insa in puterea financiara a partenerului sau in afacerea de la Galicea Mare: Doru Stanescu, inventatorul uleiului "de la bunica", unul dintre bogatii din Top 300. Reportaj de pe mo[ia poetului "Vinul mosierului", lucrat cu 200 de tigani La 50 de kilometri de Craiova, comuna Galicea Mare te intampina cu mii de metri patrati din via renumita si o cladire decupata din vederile de altadata. Este conacul mosierului Mircea Dinescu, un boier de moda noua. Acareturile sunt pazite de doua porti impozante si o haita de corcituri cu priviri mirate. Curtea imensa se deschide larg imediat, insa frumusetea este stricata de rezervoarele foarte mari din metal care scot capul de dupa coltul cladirii impozante. Ca si cum ai fi hiptonizat, privirea iti este intoarsa spre usile din lemn prafuit ale casei. Nu ele te atrag, ci tunelul din vita-de-vie ce te invita sa-l traversezi la pas spre conacul care adaposteste in crama o istorie de un secol. Loc in care se face acum "Vinul Mosierului", sub marca "Mircea Dinescu Agricola". Doi angajati buni la toate Inginerul Iepure si Justin sunt singurii angajati cu carte de munca la mosia poetului Dinescu. Primul este seful, iar al doilea face de toate. De la strunit un argat cu ziua, un pusti cu moaca de slujitor supus, la reparat gardul si taiat vita-de-vie. Cateodata chiar la alungat calul negru pus pe furat covorul de iarba de la intrare. Fioros la prima vedere din cauza mustatilor cazacesti, Justin este sfatos din cale-afara si te pomenesti din senin cum isi lauda stapanul care i-a marit exagerat leafa la aproape cinci milioane de lei. "Nu-l stiti pe Mircea Dinescu? Este total diferit de cum apare la televizor. Este foarte bun, foarte de treaba. Daca era aici va dadea de toate fara niciun ban", se mandreste cu seful sau omul bun la toate. Si pentru a dovedi ca a invatat ceva de la boier, Justin ii invita pe potentialii cumparatori sa deguste un vin negru ca sangele-nghetat. Si nu oriunde, ci la racoarea din crama generoasa care mentine la temperatura optima sapte vagoane de alcool. Fara bani. Inspectorii si sticlele de vin Iritat de deranj, inginerul a incercat sa ne expedieze rapid la Mircea Dinescu pentru afaceri. "Nu vindem nimic aici. Ne pregatim sa deschidem un magazin la Craiova, dar pana atunci luati legatura cu seful la sediul redactiei "Aspirina Saracului"", a transat discutia Iepure, justificand ca are un control de la Directia Sanitar-Veterinara. Isi revine rapid cand vede teancul de bancnote pentru a plati cateva mostre de vin, dar se multumeste cu 300.000 de lei pentru doua sticle. Informatia legata de control a fost confirmata de prezenta a doua doamne care completau de zor un proces-verbal pe biroul ramas mostenire de la defunctul IAS. La plecarea inspectorilor, inginerul le-a spus: "Vedeti ca sunt si oameni carora le place la noi?". Ele au dat din cap, au miscat din buze fara sa spuna nimic, apoi au plecat in graba spre masina de serviciu. Justin si Iepure le-au condus pana la autoturism, apoi le-au dat cateva sticle de vin la pachet. Probabil pentru analiza. Chiar daca directorul institutiei, Andrei Butaru, sustine ca nu exista, deocamdata, "dotarea necesara pentru analiza vinului". "L-ar face el mai frumos" Frumos, batran si in paragina. Asa arata conacul fostului mosier Petre Durlanescu. Cladirea a intrat pe mana comunistilor in 1949, care au tras un IAS urias. Statul roman s-a folosit de el pana acum trei ani, cand Dinescu a devenit actionar majoritar. Chit ca fusese facuta notificare, iar procesul de revendicare se afla pe rol. "L-ar fi facut el mai frumos. Sigur ca l-ar fi renovat, dar inca se mai afla-n proces cu aia de-l cer inapoi", a spus Justin, suparat ca treburile cu justitia incurca restaurarea monumentului din Galicea Mare. Mai mult, chiar contribuie la scurtarea vietii conacului. Incruntat dintre caramizile jupuite de vopsea, vechiul loc de odihna al adevaratilor boieri pare insa puternic. Palmasii sunt "unchii lui Dinescu" Peste drum de conac, cele 50 de hectare de vie se intind la soare in spatele unui gard din sarma ghimpata, care limiteaza sansele hotilor si plecarea palmasilor din timpul programului. Peste 20 de femei si barbati stau aplecati sa taie uscaturile din via care poate va aduce vinul lui Dinescu spre crama si apoi in comert. Sunt tarani angajati cu ziua, care zambesc larg in fata aparatului foto si par extrem de multumiti ca au de munca. "Suntem cu totii unchii lui Dinescu!", striga un taran, razand din spatele gardului ghimpat. Este pregatit de un posibil control al institutiei alergice la munca la negru. Adica Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM). Daca oamenii ar fi prinsi ca muncesc fara acte, patronul s-ar alege cu o amenda de 15 milioane de lei pentru fiecare. Un calcul simplu, la 200 de palmasi l-ar costa pe sef un sfert de miliard de lei vechi. Dar aici nu prea se baga ITM. Este totusi vorba de Dinescu: poet, publicist, revolutionar, membru CNSAS si mosier. Prefectul PSD, partas Reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea Academiei Romane a fost semnata si stampilata si de prefectul PSD de Dolj, Cornel Mondea, un personaj controversat. In 2002, Eugen Simion a incheiat un contract cu firma lui Dinescu prin care-i dadea via in arenda pentru 12 ani. In act se prevede ca redeventa este achitata daca podgoria nu este distrusa de calamitati, ceea ce s-a intamplat totusi in ultimii doi ani. Cota exacta este trecuta sub tacere de Mircea Dinescu, care a spus initial ca nu-si aminteste, apoi a afirmat ca valoarea este confidentiala. Daca el ar fi dorit sa cultive 50 de hectare de vita-de-vie nobila la Galicea Mare ar fi trebuit sa investeasca aproximativ 600.000 de euro, la un pret de 12.000 de euro/ha. Fara sa calculam pretul terenului. Iar prima sticla de vin ar fi umplut-o abia dupa trei ani. Asa il are in arenda la mica intelegere cu Academia, iar banii pe care-i da sunt mai putini. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate