Organizate ca o colecție aparte, fondurile de hărți și atlase numără 552 atlase, 16. 606 hărți, 3. 786 planuri de moșii, 250 hărți murale, hărți în relief și planigloburi.
Având un caracter național, colecția conține material cartografic referitor la provinciile românești: Mappa Specialis Walachiae din 1788; Harta Moldovei, desenată de Rhigas Valestinli în anul 1792; Harta Principatelor Unite din 1860- 1865, sau alte hărți ale României întocmite de geografi celebri, precum: Schmidt, Konrad, Bieltz, Mercator. În acest fond bogat se află și o copie în culori după Planul Topografic al orașului București la sfârșitul secolului al XVIII- lea, de Evist și Purcel.
În afara fondului românesc, cabinetul are și un număr mare de hărți străine, întocmite de geografi cunoscuți, printre care Ortelius(Theatrum Orbis Terrarum, 1570), Mercator(Atlas Minor, 1628), Seutter, Kiepert, Desisle.
Materialele cu caracter muzical și- au făcut apariția în colecțiile Bibliotecii Academiei Române din anul 1875, când au fost achiziționate cadrilul pentru pian Souvenir de Galatzi și Quatuor de Constantin Dimitrescu.
Colecția, conținând circa 55. 000 de piese, are o mare valoare documentară, înregistrând opere fundamentale ale culturii muzicale clasice, compoziții simfonice, opere și operete, colecții de folclor, reflectând direcțiile dezvoltării activității compozitorilor români, cat și preocupările teoretice ale învățământului muzical și ale criticii muzicale.
Un loc aparte în cadrul colecției îl ocupă manuscrisele lui Dimitrie Cuclin și cele ale lui George Enescu. Cabinetul de muzică dispune, de asemenea, de o bogată fonotecă în care se găsesc imprimate vocile unor personalități românești, precum: Nicolae Iorga, Octavian Goga, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu.