agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-03-15 | | GUSTUL LEMNULUI Cind te invadeaza iubirea ti-am spus, sa zaci in patul de nisip albastru, cu picioarele goale... sa-ti plimbi degetele pe stramosii mei in timp ce eu dorm si rid fara sa ma trezesc, atit de multumit de noi ca rid, aprob viata pina si in somn, "lasa-ma sa mor" iti spun, "trebuie sa termin un vis" in care fumez trabuc si am pupilele injumatatite sub pleoapa trista, incerc dorinta ca inima sa se topeasca , sa se evapore ca roua tacuta in aerul crispat al diminetii, sa dispara intr-o gara emulata . Esti atit de obosita de fumul greu de tigare , iubesti cuvintul liniste, ai vrea sa iti schimbi meseria sa uiti , sa dormi.. Uneori ai vrea sa fii o meduza ca sa ma iubesti din adincuri. Si stai pierduta, atenta la curentii de aer, la simturile mele, la ginduri... doamne, visu-mi nu e vis, ochii mei patrund lumina diminetii, umbra ti-o port gonind propria-mi umbra , din rani ai inceput sa ningi mirosind a padure ,pajisti primavaratice, topite intr-o lumina de Nirvana, un spatiu ce tremura in boarea usoara, ce-ti incendiaza pielea cu dulceata de papadii... vreau apropierea respiratiei tale, dorinta sa nu ia in seama lanturile ce zac la frontiera fiintei. Sa beau din tine apa cu gust de lemn ...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate