agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-04-21 | |
Sosise timpul sa-si faca bagajul. Isi aseza valiza deschisa in mijlocul patului, apoi se aseza si el langa ea. Se uita pe rand la fiecare din lucrusoarele ce-i devenira in toti acesti ani obiectele cele mai intime . La cateva dintre ele va trebui sa renunte. Nu are rost sa puna-n bagaj bolovanul ce l-a adus din cariera de piatra unde a lucrat cativa ani. Bucata de lemn ce o cioplise cu mana lui, o aduse din padurile unde lucrase ca taietor de lemne si intruchipa acum un omulet ce statea drept, cu capul dat pe spate, privind cu nesat cerul. Se uita si el in sus : cand o fi vazut ultima data cerul ? Se ridica, lua statueta si o aseza cu grija , pe pervazul ferestrei. Daca nu va fi adoptata de unul dintre colegi, se va indura vreunul sa o arunce. Nu o va lua cu el. Apuca cu ambele maini cele cateva carti invelite in hartie de ziar si le aseza pe fundul valizei. Periuta de dinti si papucii de casa ii arunca in cosul de gunoi. Aseza langa carti si jucaria ce astepta de mult intilnirea cu baiatul sau. Aduna cu grija hartia albastra de pe etajera cu tot cu pachetele goale de tigari unde-ti adapostise colectia de timbre dezlipite de pe scisorile ce le-a primit in acest timp, cu crengutele slefuite, lacuite si prinse in micute cruci si o indesa in gunoi. De sub perna scoase o mica carte de rugaciuni de pe copertile careia icoana tiparita isi pierduse de mult chipul. Se mai uita odata la fotografia ce o scoase dintre paginile ei, apoi le aseza cu mare grija, sa nu se indoaie, intre cartile de pe fundul bagajului. Nu mai ramase nimic. Arunca cele cateva haine de la capatul patului de-a valma in valiza si o incuie grabit. Isi lasa in jos manecile suflecate ale camesei peste tatuaje, isi netezi parul uitandu-se-ntrun ciob de oglinda , apoi se apleca peste pat si cu unghia de la degetul mare rase ultima zi a AMR-ului scrijelit pe perete. Apuca in graba valiza si-si alinie picioarele la pragul usii. Incerca pentru cateva clipe sa tina tot timpul petrecut in celula 213 in spatele lui.
Un zanganit metalic prelung se amesteca cu sunetul pasilor din coridorul pustiu. Era liber. Pleca.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate