|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
■ LaraicaElbaSavașiDrina
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
■ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Vioara proză [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Dragos Serban [Seraphim ]
2002-01-22
| |
Vioara care nu mai tace, te întreb, este oare același lucru cu tăcerea mea? Poate oare produce tăcerea mea un sentiment egal cu cel simțit după atingerea coardelor unui STRADIVARIUS cu arcușul unui GENIU?
Mă simt totuși mic și inutil în fața ARTEI.
În esență. Te întreb pe tine artă cu toți reprezentanții tăi, te pot egala prin simplele mele cuvinte?
Ieri am văzut pasărea. Pentru prima dată am simțit-o cum îmi smulgea penele din inimă, i-am simțit ciocul adânc înfipt în beregata mea caldă. Am simțit-o cum îmi înfigea în creștet ghearele și cum mă apăsa cu greutatea ei neagră.
|
|
|
|