Vorbindu-mi despre iubire


Iubirea este cel mai curat, mai frumos și mai înălțător sentiment ce poate exista în lumea asta, un sentiment care de multe ori nici măcar nu se poate exprima în cuvinte pentru că iubirea este mai presus de cuvinte. Doar iubind poți să zbori fără aripi, să plângi de bucurie, să râzi cu lacrimi și să visezi cu ochii deschiși.
De iubire nu poți scăpa pentru că vine după tine, nu te poți ascunde pentru că te găsește chiar și în gaură de șarpe. Nu are rost să te închizi în tine, să închizi iubirii ușa sufletului tău doar pentru simplul motiv că trebuie să uiți trecutul. A iubi e mai ușor decât a uita.
Gândește-te că dacă toate poveștile tale de iubire ți-au lăsat doar amintiri pe care vrei să le faci pierdute și încă nu reușești să mai stăvilești avalanșa de sentimente care sunt asemenea unui boomerang și nu te lasă a merge mai departe la o altă etapă în viața ta, poate că nu ai căutat iubirea acolo unde trebuie sau nu ai putut să o zărești, să o prețuiești ori să o păstrezi. Nu e târziu să găsești iubirea adevărată și nu dezarma niciodată.
Leacul pentru sufletele pierdute în mrejele ademenitoare și încâlcite ale amintirilor se găsește doar în iubire.
Dacă ajungi să găsești iubirea adevărată, dacă o simți din tot sufletul, n-o lăsa să-ți scape și luptă cu toate forțele tale să o ai lângă tine. Se spune că în viață există doar o singură șansă de a găsi iubirea adevărată, o șansă de care mulți oameni nu au parte, alții o scapă printre degete și puțini se pot lăuda că au găsit-o.
Îți dai acum seama cât de norocoși sunt acei oameni care au șansa de a fi fericiți !
Îmi vei spune acum că, dacă e vorba de noroc, tu nu ai avut parte de așa ceva dar norocul și-l creează omul prin toate faptele sale, prin toate deciziile pe care le ia dealungul timpului. Orice amănunt, cât de mic, poate să influențeze viitorul.
Viața este asemenea unui bulgăre de zăpadă care se rotește și începe să-și mărească dimensiunile pe măsură ce înaintează. Ei, vezi tu, fiecare metru pe care bulgărele îl face înainte este ca un an dintr-o viață de om iar tot ce se adună și îi dă amploare sunt evenimentele de care acel om are parte în viața sa.
„Si Iubirea este forța ce împinge acel bulgăre înainte”.
În viață nu există cale de întoarcere și de aceea trebuie să faci totul pentru prezent dar gândind spre viitor.
Dacă n-ar exista iubire nici lumea asta nu ar exista. Dumnezeu a creat pământul din iubire, cu iubire, pentru că avea prea multă de oferit și nu avea cui să o dăruiască iar noi doar cu iubire putem să îi mulțumim.
Iubirea e o floare rară, o nălucă pe care o vezi cu coada ochiului dacă ai noroc, care îți face cu mâna dacă ai șansa să privești în direcția ei și care îți și zâmbește dacă meriți cu adevărat.
Floarea aceea rară care este iubirea, trăiește și se dezvoltă în aerul dulce al viselor și cu apa lacrimilor de fericire, își trage seva din pământul sfânt al grădinii lui Dumnezeu. De aceea acceptă iubirea ca pe o floare, primește-o în inima ta, sădește-o în sufletul tău, ferește-o de buruieni otrăvitoare, ajut-o să crească oferindu-i căldura și lumina de care are nevoie pentru a nu se ofili.
Flori sunt de multe feluri așa cum sunt multe feluri de a iubi. Florile obișnuite nu au o viață prea lungă, se ofilesc și mor însă iubirea adevărată este o lumină ce nu se stinge, un izvor nesecat de apă vie, de fericire și de viață, o floare sfântă ce nu moare niciodată !

„Acestea sunt cuvintele cu care mă mint eu
Fiindcă adevărata iubire s-o găsesc este greu,
Vreau să o am aproape și zi de zi îmi spun
Că dragostea, pe lume, e tot ce am mai bun."

Îmi vine greu să accept dar realitatea îmi demonstrează că tot ceea ce am spus mai înainte despre iubire este o iluzie de-a mea, o naivitate. Nu trece clipă fără să cred în iubirea adevărată dar de asemenea nu trece zi în care să mi se confirme că ea nu există.
Poate că eu sunt doar un visător, un idealist, un om al cuvintelor și mai puțin al faptelor, un ultim mohican care încă mai crede că iubirea adevărată poate schimba lumea, care mai speră să găsească acea dragoste ce nu moare niciodată și de care nu a avut parte așa cum trebuie deși ar fi meritat pe deplin.
Iubirea pentru mine este un coșmar din care îmi este greu să mă trezesc, o boală de care nu pot să scap, o durere cruntă pe care o ador și o aștept, un șir de întâmplări ce mă fac să mă întreb care este rolul meu în această lume.
Mie mi se întâmplă totul pe dos. Nu fug de iubire ci din contră alerg înspre ea dar fuge ea de mine, de iubire nu m-ascund dar se-ascunde ea de mine și nici nu am închis ușa sufletului meu ca să nu poată intra, ba din contră am deschis-o larg. Și, la ce folos !
Mă întreb ce trebuie să fac, unde greșesc dar nu găsesc răspuns acestor întrebări. Știu și eu că nu e târziu să găsesc iubirea adevărată dar nu știu de unde să mai adun forță pentru a o căuta. Am crezut că am găsit-o, am crezut că voi fi fericit dar nu a fost să fie. Am pățit așa de destule ori și multe din rănile pe care le-au produs sufletului meu nu se vor vindeca niciodată.
Mai știu ceva: inima fără Iubire este ca și omul fără Dumnezeu !!!