atunci i-am zis lui Mihai:
-Batrane, cat pregatim glosdeala, ocupa-te tu de antren si vezi ce este la tranzistor. Trageam cu ochiul la el ce face,si nu ma dumiream de fel ce se intampla. S-a ridicat teapan ca un robot indreptandu-se catre rucsacuri,a cautat in unul de unde a scos tranzistorul, a revenit la masa si a inceput sa-l butoneze in cautarea unui post. Deodata camera s-a umplut de acordurile simfoniei a-IV-a a lui Bethoven, la care Monica - sint sigur ca a ghicit starea de spirit a amicului nostru - i-a aruncat peste umar:
-Schimba Mihai postul si cauta ceva mai vesel, nu simti nevoia de ceva mai saltaret?
Fara sa raspunda a inceput cautarea pe scala, oprindu-se la muzica populara.
-Ei, e bine? Va place? intreba el parca sictirit.
-E foarte bine, raspunse Monica, facandu-mi semn cu ochiul, ce tie nu-ti place?
Nu a raspuns si a ramas cu ochii pierduti catre usa.
-Mai, Mihai tot stai tu degeaba, i-a vezi, felinarul ala are gaz? Deja il poti aprinde ca acum se lasa intunericul si nu mai vedem sa mestecam in oala.
Se ridica la fel de rigid, lua felinarul, il controla daca are gaz,il aprinse, lasand flacara mica si se aseza, la fel de tacut, in locul de unde abia se sculase. Situatia devenea din ce in ce mai agasanta, iar comportamentul lui Mihai, sincer ma ingrijora, asa ca l-am intrebat:
-Dar ce e cu tine, mai baiete? Ti-e rau cumva? Ia o gura de rom, poate te mai inveselesti.
Se uita la mine, serios, cu ochii sclipind ciudat:
-Te-am intrebat ceva mai adineauri, de Venera si de logodnicul ei,vad ca nu prea te indemni la vorba.
-E tot timpul si pentru povesti, daca asta e baiul.Sa mancam iar toata noaptea avem timp destul de povesti.Hai, pune si pentru noi cate unul ca acum terminam si stam la masa. Simteam ca nu mai am cum sa ma eschivez de la redarea evenimentelor petrecute cu cativa ani in urma, si pe care de altfel il stia si el la fel de bine ca si mine, numai ca eu fusesem de mai multe ori prin locul tragediei, in drumurile mele montane, odata chiar cu fratele Venerei, Bujorel, numai ca Mihai nu vazuse "altarul". Vroiam sa evit aceasta conjuctura, insa incapatanarea lui , m-a hotarat sa nu mai respect traseul initial si sa coboram de pe munte cat mai curand si printr-un loc cat mai putin anevoios. Totul sa redus la tacere, am mancat cu ochii in farfurii, fara sa schmbam vreo vorba, ca niste necunoscuti ce abia atunci ne-am vazut,parca si muzica de la tranzistor devenise trista, pentru ca emitea numai doine.Era penibil sa rup acea stare de vraja bolnavicioasa,eu singurul care ma consideram raspunzator, datorita experientei mele, si de ceilalti doi.Vedeam in Monica o stare de confuzie, amestecand optimismul cu pesimismul, dar o stare mai apropiata de real, pe cata vreme la Mihai nu puteam sa deslusesc decat o beatitudine ciudata cauzata de o stare nedefinita. Nu am cunostinte de psihologie, dar nu-mi era greu sa-mi dau seama ca sufletul sau era bantuit de cele mai grele intrebari, la care nu gasea raspunsurile scontate. Era acea atmosfera ostila care putea cuprinde o comunitate mai mare decat a noastra care era formata din trei persoane. Nu puteam sa-mi raspund carei cauze se datora starea de spirit a lui Mihai, altitudinea, presiunea atmosferica de dinaintea furtunii, sau pur si simplu apropierea de acel loc unde un accident "lumesc"a avut loc cu ani in urma si ai carei protagonisti ii erau cunoscuti. Lumina felinarului parca contribuia la apasarea momentului dand un aspect funebru refugiului.Eram constient ca trebuie sa fac ceva, sa schimb atmosfera, sa incalzesc cat de cat monotonia apasatoare ce ne cuprisese.M-am ridicat in picioare adresandu-ma Monicai:
-Hai sa spalam vesela - erau trei farfurii de tabla de aluminiu, din "dotarea" refugiului- si dupa aceea sa ne facem culcusul ca dimineata ne asteapta un drum greu. Deja eram decis din acel moment sa schimb traseul, sa coboram pe partea Ciocanului, sa ocolim versantul pe la sud, si sa ajungem pe la poale in Cerdacul Stanciului.Cu o asemenea stare ca a lui Mihai, nu-mi permiteam sa cobor pe crevasa in Valea lui Ivan, era foarte periculos. Nu aveam intentia de ai informa in seara aceasta, aveam tot timpul dimineata.