agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-06-30 | | Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil
Abilitatea abandonată peste un abis abject ca un abces sparge abajurul cerului prăvălit în apele fântânilor. Abonați ai unui a. b. c. abscons abdicară totul pentru abstract, precum un accept accelerând academia acefalilor. Abdomenul albinelor o alhimie de miere pentru adulare și afecțiune. Abrutizat de absența aezilor, Adonis își oglindește adolescența plimbată printre axiome adverse într-un echinox alb. O aromă abundă o agrafă pentru agonia zilei de azi într-un apus de aramă. Acum numai afișele agită aglomerările aforismelor, abuzurile acoliților acetici și agresorii agențiilor de asigurări eliptice de avans pe trupuri accesibile. De ce accidentele singure valabile sunt o aformare a asasinilor acreditați lângă institutele de agronomie algeriană? Într-un alambic de alabastru, Allah și-a stabilit un alcov ca o alegorie adaptată unei algebre de aluzii în metamorfoze acute de auz, cu manevre de acar.
Fiecare alveolă pulmonară este o alma-mater pentru almanahul alienației mintale. Am adoptat acest secol-atom fără adresă prin adâncimi - cu titlul Alteța Sa Secolul. Care atlet mai adulmecă și azi. Din adăpostul ademenitor, o amazoană ambiguă și mononenică arbitrează în amfiteatrul anafrodisiacelor o cavalcadă de amfore caustice. Amnezia amputează articolele și o anatemă pășește andante pe aritmogriful corpului acestui arhanghel ca o așchie, când aceleași amazoane pulverizează amprente imateriale. Agale un aga le afurisește cu aguridă și ala-bala. A doua zi a.m., ambasadorii, ambițioși anabaptiști, agită aghiazmă analeptică și amigdalele animate se alarmează ca albanezi și atei. Albatrosul anonim pictează o anemie anemică ca un antidot pentru arșița aplauzelor turiștilor, din Alpii alopatici. Autocefalii au ridicat un autodafe de ametist pentru aurora amortizată în fiecare zi. Cu aviditate de amorez-avar, Apetit, își reținea automat ancora falusului astmatic prin aspirații autentificate, în clipa ejaculării. Fiecare antecedent se atrofiase anacronic și prin arcadele oaselor, o arhivă de amintiri anticipate aniversa apologii apostolice. În areopag luară loc arhonții cu sâni de argilă, amestecând anafură, cu ochii de arlechin spre anahoretul cu accese apoplectice. Antologia acuzărilor începea printr-o apologie a amorașilor tatuați pe sâni de argilă, după care urma anatomia acuzatului, apelul apocrif din amvon și castrarea acestuia de apendicele sexului, agățat anapoda.
În apatia aparentă, antene artificiale anulau aberațiile din arenă. Mulți antreprenori de antropofagi afemeiați erau admiși amirali. Anotimpul angajase acvile precum stâncile pleșuve moda florentinelor. Apostolii adjudecau adjective și adverbe pentru ajutor reciproc. (Apostolii erau aproximativi). Un arcaș nimeri în apoteoza argumentelor astronomice asemănătoare. Argintul de August aristocrat armoniza astrele din asistență. Atâta artă pentru fiecare articol, atâtea asalturi pentru fiecare armistițiu, atâtea aventuri în archebuza lui Athos! Armăsari dintr-un arsenal apostatic aplaudau. Prin artere, astringent atavismul așeza audiențele-invers. Anii abdică în avanscenă sub auspiciul unei austerități de acoperiș azurescent, când aventurieri acerbi se aclimatizează pentru autopsia zeilor avangardei. Asfaltul în ascensiune spre asediul cetății adiamantine, cu armură ad-hoc, era un atlas din care continentele s-au scufundat, iar apele atentează la propria lor feciorie. Aurul fără vârstă înregistrată în anuar era mai atractiv decât ruinele absente ale bibliotecii din Alexandria. Afirmațiile avortonilor adevereau anagramele din articolele romanțate cu autori ataxici. Acorduri pe un ax de azur erau o azimă pentru aureola autografelor de adio. Acolo erau admise admirațiile australienelor agramate. Un alai cu arpegii de alămuri într-un aflux de aplauze trecea prin aripile alizeelor, iar acele nostalgiei coseau fâșii de aer pentru aparențele aplecate peste reverii de absint. Piei de astrahan acopereau ascunzișurile actualităților albe, în care animalele adulterine admonestau inoculările serului imoralității. Într-o albie, America își afirmă adolescența, capul sprijinit alături de aorta ascensoarelor. Apoi împart atentate prin revolvere atente, iar în ultimul aeroport se aglutinau albăstrele. Deasupra Atlanticului aviatorii anchetau în gând vapoare, aruncând serpentine ca agrafe între continente. Agenda aparatelor amenaja alinări, iar arbitrar anii își amnistiau amarul altitudinilor. Abrutizați de aberația absolutiștilor, câți acaparatori din aglomerație abstractizară fără multă aprofundare aparențele? Acoliții acontară acompaniamentele ce aparțineau atunci achizitorilor de antiteze. Dintr-un anevrism al apartamentului câțiva Argonauți cu ariditatea aroganței se asociară asaltului. Artileria din acvarium era o arlechinadă de atrocități de plante agățătoare cu amnarul auriculelor autopsiate. Cum actualitatea acumula acuratețea acuzărilor, dintre autodidacții de pe acuarelă afonii anihilau alarma cu abnegație de aliați: - Este absolut abrogată orice afecțiune ori alifie cu arsenic. Altă armură în alcov este un alibi acustic, deși admirabil adaptat abuzurilor ancestrale, totuși un avort acrobatic, un accent într-o Africă a sufletului. Atotputernicul Amoniac a fost altădată auxiliarul antilopelor. Astăzi într-un aluat de albatroși și amante, acalmia este un ritm ascuns într-un ariniș din Antile. Apoi cu aldine: - Dintre aeroliți numai aeroplanele nu sunt anunțate de astronomi. Acestea, ca un aperitiv al apocalipsului, fără avertismente se consumă în arabescuri imateriale. "Auditur et altera pars!".
Ana și Ananas Androginul erau anglicani. Cu acumulatori de antracit aduși din Angora, ei anesteziau antisemitismul abatelui Aspirin. Pentru afrodiziarea antidotelor autonome, argumentau apariția apotemelor de alpaga prin artere, ca aracii alăptați pentru arcanele aligatorilor și arbaletele trecute prin arome. Astrologii prindeau astrele ca asteriscuri din aureola Afroditei. Așii artritici ai aviației aspirau din buchete existența. Achile cu astragalul astigmat, printre atolii auxiliari, încerca alfabetul alcoolului pe un ax de umbre. Dar aventura era artificială ca și senzația durerii în mâna absentă a antebrațului amputat. Într-o apoteoză Ave Maria apleca arțarii amuletelor pentru un acordeon de aniversări. Apostrofă de aluat: Aragon ierta virginitatea Ioanei d'Arc. Aleluia. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate