trăiesc într-un cartier mic
el este țara mea
în zilele libere îl iubesc
îl vizitez
îl laud:
Pajura are o faună bogată
câini vagabonzi
ceea ce ține sub control populația de
pisici vagaboande
ceea ce favorizează proliferarea de
veverițe bagaboante
care cerșesc alune în stație noi ne-având destui stejari
pajurenii sunt oameni cu suflet mare
fiecare stație are o cârciumă și berea e delicioasă cu alune
după politică sau fotbal merge o faptă bună
cred că suntem singura țară
cu o specie endemică
de restaurant, uneori chioșc

țara mea are o medie de vârstă ridicată
are pensionari
cu ochi goi și sacoșele goale
fluturând în vânt zălog de legământ
al mândriei naționale de a nu avea
nici un cerșetor
am rezolvat problema sărăciei generalizând-o
restul au mașini și nu există stopuri
avem sufletul curat și nici un mall
dar suntem dezirabili și cumpărați
apartament cu apartament

tara mea este cenușie
ne-am născut dintr-o moștenire discretă
dedicată privirii-n asfalt
dar avem politicieni care ne reabilitează termic
în curând vom fi colorați și calzi trebuie doar să semnăm
angajamentul că vom fi destul de bogați
încât să plătim ratele care ne vor face să ne pierdem casele
atunci vom privi cu mândrie înapoi la fosta noastră țară
colorată și caldă și prosperă
și vom șopti timid, la o vodcă
Pajura! știi că acolo eu m-am născut?

țara mea are un viitor luminos
pajurenii vor fi exterminați de alți pajureni
mai deștepți, mai înalți
suntem un popor colonizat pe bază de euro
dar nu ne tânguim
pentru că țara noastră va străluci cu-atât mai abitir fără noi
suntem patrioți
doar că uneori sunt îngrijorat de echilibrul ecologic
mi-e teamă că vor dispărea câinii și cârciumile
și veverițele vor fi înlocuite de curve...