Soare.lumina.calm.fericire
Se gandea la toate astea si nu-i venea sa creada …oare le va simti pe toate ?
Cu siguranta nu…gandea alter-ego-ul ei …gandea cu atata convingere incat devenea real.

Toata copilaria ei a regretat-o….acele momente bune parca erau din ce in ce mai putine si chiar si acum o podidesc lacrimile regretand.A avut de toate dar nu la momentul potrivit.Se credea artista…spera sa fie artista explicandu-si astfel personalitatea ei.De ce ti-e frica cel mai mult ?De NEBUNIE.Nebunia ei era din ce in ce mai acerba ,mai infricosatoare,nu mai era o nebunie limpede,o nebunie curata,era o nebunie cufundata in mlastina,atat de murdara dar era nebunia ei.
Ce inseamna a fi nebun ?
A fi ciudat, a avea schimbari bruste de dispozitie,neputandu-te controla,a avea sentimente prea puternice pentru a le putea educa.A te simti singur.
-Sunt prea tanara !Sunt prea tanara ca sa mor ,vreau sa traiesc !Se saturase de aceleasi dorinte,aceleasi sperante si vise….Vroia visul cel de-apoi…
Ma gandeam cum ar fi sa stai inchis intr-o camera alba.Fara doar si poate ai innebuni si mai mult.
Ce tot analizezi ?
O camera obscura,parca in antiteza cu camera de « nebuni ».Statea si se gandea ce rost are sa lupti ?
-Acum ma apuc de scris,nu-i asa ?Ma apuc sa supravietuiesc,sa cant,sa dansez,sa creez..sunt jalnica…

Si ce fel zambeste…as putea sa fiu mai buna,vreau sa fiu mai buna…
Mereu vorbea cu ea insasi..si se gandea daca e introspectie sau nebunie…
S-a trezit de dimineata pe la ora 9,si-a facut cafeaua desi era cam apatica(cafeaua nu lipseste,cafeaua era drogul,viciul,tabietul,ceea ce o face sa se simta ea insasi…)Statea cu cana de cafea in pat si se gandea la cat de perfect se simtea…doar ea si cafeaua…se gandi apoi la el…ce-o mai face…n-au mai vorbit de atata timp..ii e dor de el…nu stia prea bine de ce…el era imperturbabil…
Si sfarsit nu are…are decat inceput..desi marea ei obsesie era sa-si imagineze sfarsitul in tot…