Motto:
Puterea ca sistem: preamărește, aservește, ticăloșește, preaamărăște.


- Consiliul Suprem de Apărare a Þării a inclus, în categoria amenințărilor grave la adresa siguranței naționale, Presa, alături de Terorism, Crimă organizată, Corupție, ne informează Nimeni. Primejdia pe care o reprezintă Presa este clară ca lumina zilei: critică zdravăn puterea, care, de altfel, nu-și face nici cel mai mic reproș: nici în legătură cu risipirea banilor publici spre prosperitatea clientelei politice și sărăcirea populației, nici în legătură cu incompetența și iresponsabilitatea guvernării, nici cu mania de a minți a demnitarilor și cu paranoia celui mai neînsemnat șef; puterea n-are nimic de-a face cu climatul de frică pe care ea încearcă să-l instituie în rândul salariaților la stat, ba chiar și în rândul oamenilor de rând, n-are nimic de-a face cu instituirea modelului de „cetate totală”, în care nimic nu scapă de sub control, nici măcar vreun creier rătăcit.

- Mulțumescu-ți, prietene. Bucuros aș vizita un muzeu, o expoziție. Bucuros aș intra într-o librărie. Dar nu pot. Sunt prizonier. Tot ce pot să fac e să aștept.
- Zilele sunt prețuite, clipa – neprețuită. Să nu uiți, îmi zice Nimeni. Schimbă-te! Pentru atunci când vei ieși de la închisoare: primenește-te!
- La închisoare ești până a te naște, după aceea, tot la închisoare. Nașterea este numai o formă de transfer, dintr-o închisoare mică în alta mare. Captivi pe pământ, prizonieri pretutindeni..., vorba ceea.
- Nu uita. Clipa,... neprețuită. Fii bun.
- Mulțumescu-ți prietene. Voi încerca să fiu un demn exemplu. Mă voi trezi mai devreme ca până acum. Îmi voi acorda mai mult timp decât cel necesar, pentru a prinde autobuzul sau tramvaiul, sau pentru a porni mașina dimineața, hârbul meu, în special iarna, când îngheață uleiul în motor, cât și pentru a nu întârzia la locul de muncă.
Dacă scap teafăr, promit să, promit să. Dau în scris că n-o să mai fac. Aia nu, aia nu. Nu mai fac. Mă cumințesc.

... Poate că mă înșel. Poate că liderii noștri, victime ale unor atacuri info-energetice, acționează împotriva propriilor principii și conștiințe; e arhicunoscut faptul că președinții cei mai puternici din lume umblă însoțiți de specialiști în parapsihologie; cu toate precauțiile, însă, nu de puține ori, sub aceste atacuri, liderii acționează împotriva propriilor popoare, uneori prin adevărate genociduri; e posibil, deci, ca acela care întoarce lumea pe dos și provoacă haosul în propria sa țară s-o facă în necunoștință de cauză.
Poate așa s-a întâmplat și la ședința CeSeATe, ca printr-un atac info-energetic, pus la cale de mogulii mass-media care se devorează reciproc, să ajungă presa catalogată ca mare pericol la securitatea noastră națională.

... Urmare,unii dintre jurnaliști s-au autodemascat în scris ca fiind spioni și teroriști la adresa puterii, cei de pe „sticlă” o fac în permanență și la vedere. Eu, ca scriitor satiric, un fel de Gică-Și-Contra, nu pot proceda altfel și strig în gura mare: sunt opoziționist!, și încă unul rău!

- Promit să nu mai fluier în biserică. Să fiu ascultător. Să nu mai folosesc cuvinte grosolane. Să aștept, cu răbdare, la frizer și în stație. Să fiu ordonat în toate cele. Să mă îmbrac îngrijit, preferabil cu costum și cravată. Să dau raportul părinților azi despre ce voi face mâine. Să nu ironizez și să nu contrazic pe nimeni. Să-mi aleg cu grijă prietenii, rudele. La teatru să merg îmbrăcat în costum și pe stadion în blugi, nu invers. Să uit de toate necazurile și dezamăgirile, să iau din viață numai ce e mai frumos. Să evit excesul alimentar, prin alimentație rațională. Să nu consum alcool și să nu fumez. Să nu sforăi, noaptea sau ziua. Să respect regulile de ortografie.
Să nu plâng și să nu mă plâng. Să nu mă sinucid și să nu urăsc. Să nu aia–aia. Să nu aia–aia.

- Ești sigur că te vei cuminți?
- Gândește-te... Vreau să fiu liber. Și numai prin dezbărare de gânduri negre și renunțare la plăceri îmi câștig libertatea individuală.

Și... dacă tot veni momentul mărturisirilor, vă voi dezvălui cum, pe vremea lui Ceaușescu, am ajuns... criminal. Așadar, opoziționist, dar întâi criminal de drept comun!

... M-a trimis soția la piață, poate găsesc ceva carne, aveam de sărbătorit un eveniment în familie. M-am așezat la coada exagerat de lungă, formată la unul din ghișeele dosite ale Pieței Centrale, pentru a nu fi văzută de la stradă, nu atât de tovarășii sus-puși, cât de cetățenii străini aflați în trecere prin localitate: criza nu era recunoscută și asumată, în mod oficial, de către autoritățile vremii. Cum spuneam, m-am așezat la coadă fără să întreb ce carne se scosese la vânzare, nu conta, totul era să prinzi ceva, că meniul se încropea în funcție de ce se aducea acasă, în plasă. Ceva mai târziu m-am lămurit că puhoiul acela de lume se așezase să cumpere căpățâni și picioare de porc, sau cum li se mai spunea în batjocură, calculatoare și adidași.
Când mi-a venit rândul, vânzătoarea, extenuată din cauza efortului depus, dar și al nopții albe ce tocmai trecuse mi-a cântărit o căpățână, curățată până la os de carnea de la ceafă și lipsită până și de urechi, în fapt o frumusețe de hârcă, acoperită pe ici, pe colo, cu grăsime și zgârciuri, și a aruncat-o cu scârbă pe pervazul ferestruicii, împroșcându-mă cu sânge pe cămașa albă, de vară.
Urâtă treabă! Făceam efoturi disperate de a mă menține calm. Mi-am dezbrăcat cămașa și am spălat-o la un robinet din curtea pieței, cu apă rece, astfel că mai mult am pătat-o, decât am curățat-o.
Mi-am luat, apoi, sacoșa cu hârca și am pornit-o spre casă, gândindu-mă cu regret la alternativa anulării sărbătorii familiale.
Trecătorii mă priveau speriați, dând frâu liber imaginației personale, până acolo încât un necunoscut chiar ajunsese să dea lămuriri curioșilor:
-Ãsta vine de la coadă..., de la carne... S-a încăierat cu unul care a intrat în față și l-a bătut de l-a omorât, săracul! Uitați-l, e un criminal! L-am văzut cu ochii mei cum l-a înjunghiat pe ăla, ca pe un porc...Așa l-a înjunghiat, ca pe un porc...

Așadar, cândva criminal, iar acum, și mai grav, opoziționist! Aștept să fiu arătat pe stradă cu degetul:
- Uitați-l, e un opoziționist! Un contagios! La izolator cu el!