agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-02-20 | |
Captiv, în cușca ta de leu, vezi lucrurile altfel decât oamenii liberi. Pozitiv sau negativ, nu știu. Uite, de pildă, din cușca mea de leu, eu văd acum aspecte ale vieții pe lângă care, altădată, treceam indiferent. Poate că îl ajută pe om, încercarea la care îl supune viața.
- Eu cred că toate excesele, abuzurile, relele lumii sunt expresii ale setei de putere a individului. Nimeni, prietene, mă asculți? - Aud. Mai mult chiar, te citesc. - Un bărbat își exprimă setea de putere prin exercitarea unei funcții de conducere, fie și la un nivel mai mic, un altul prin acumulare de averi sau prin a ajunge stăpân absolut chiar al unui câine... Tendințe valabile și în cazul femeilor, nu doar al bărbaților. Poate că la ele, setea de putere este chiar mai mare decât la bărbați. Și, când li se ivește ocazia să-și exprime această sete, e jale. Să fugi din calea unei femei însetate. - Îmi amintesc... Elena din Troia, Elenele din București... - Ce e fericirea? întreabă naivul de Nimeni. - Unii consideră fericirea un codru de pâine de care nu te atingi, nu pentru că ai fi sătul ci pentru a nu lăsa altora firimiurile, răspunde Cineva . Alții o imaginează ca pe un tort mare, din care îi saturi pe toți cei chemați să se înfrupte. Altă dată, mai zice Cineva: - În general, democrația presupune și crearea de condiții favorabile pentru ca oamenii capabili să se realizeze, atât profesional cât și material... Ori, viața arată că oamenii nu se pot impune numai și numai prin muncă, mai trebuie ca ei să și lupte..., zice el. - Din păcate, oamenii dotați știu doar să muncească, nu să și lupte, completează AltCineva. Doar lichelele știu să lupte. Cineva: - În fază de proiect, s-a dorit un Om: o ființă liberă, inteligentă, instruită, pașnică, iubitoare de adevăr și dreptate, nesupusă viciilor... AltCineva: - După cum se vede, probabil obosit, Creatorul nu și-a definitivat proiectul. I-a lăsat omului libertatea de a deveni. - Nicio națiune nu poate trăi izolată pe această planetă, filozofează Cineva. Izolarea înseamnă moarte. Așadar, fiecare națiune, oricât de bogată și puternică ar fi, are nevoie de relații externe solide... - Neamurile care au gândit astfel, încă trăiesc- zice AltCineva. Noi, românii, care gândim altfel, am ajuns în agonie... Suferim, din cauza ideilor fixe și a mândriei deșănțate. Cu altă ocazie, Nimeni: - Cineva poate să zâmbească, și să zâmbească..., zice el zâmbind, ... și să fie o canalie- a mai zis Shakespeare. - „Cineva poate să zâmbească, și să zâmbească, și să fie o canalie”, repetă Cineva. - Am citit undeva, povestește Nimeni, că amiralitatea britanică ținea închis în clădirea administrativă un motan, cu menirea de a apăra documentele de atacul șobolanilor și șoarecilor. Pentru a-i asigura mâncarea felinei, amiralitatea s-a adresat ministerului de finanțe cu rugămintea de a prevedea în buget o sumă lunară modică. Răspunsul a fost de refuz, ceva de genul: Fie că în clădirea amiralității nu sunt șoareci cu care să se poată hrăni motanul și atunci prezența lui este inutilă, fie că sunt șoareci și atunci motanul este în stare să-și procure singur hrana. - Drept morală, zice Cineva, noi românii ar trebui să solicităm Comunității Europene nu ajutoare financiare pentru redresare economică ci să ne împrumute, pe termen mediu și lung, un ministru de finanțe. - Ori un Creier..., adaugă AltCineva. Nimeni: - Zice-se că părintele Ghelasie de la Mănăstirea Frăsinei, specialist în sacroterapie, a preparat o pâine cu proprietăți curative miraculoase, denumită și „pâinea harică”. Mulți bolnavi, considerați incurabili au reușit să se vindece de cele mai grave maladii. Cineva: - Ar fi minunat dacă părintele ar găsi un tratament care să vindece și bolile incurabile ale societății românești de azi, cum ar fi incompetența, corupția... Nimeni, Cineva, AltCineva: modești fermieri la cules de amintiri. Toamnă bogată; ei culeg , culeg... prune viermănoase, mere putrede, struguri sfoiegiți, convinși că mirosul de putred și gustul de sfoiag îi plac lui Dumnezeu. Și mai speră fermierii ca punându-le mâna pe frunte, Domnul să le-o răcorească. *** |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate