Nefericită a fost alegerea acelui loc de întâlnire a celor patru nori: albi, pufoși, albăstrii și chiar cenușii. Erau așezați deasupra unei țări frumoase unde gheața se înfrățea cu verdeața, aerul curat dansa împreună cu cel poluat, unde vulcanii cei stinși făceau cu ochiul celor activi. Era Islanda- țara ghețurilor și a vulcanilor despachetați și nărăvași precum caii noștrii de la Letea. Cei patru norișori care stăteau la clacă în înaltul cerului se numeau: Erik, Ciro, Cumy și Nimbo. Toți își făceau mari griji pentru că de doi ani le strica atmosfera lor cea curată și goneau toate păsările de fier din cer, adică avioanele și elicopterele, un vulcan obraznic. Erik le spuse agitat celorlalți nori:
-Ia uitați cum ne-a trecut tinerețea! S-a dus și chiar acum ne ceartă. Pe lume nu suntem toți egali. Tinerețea este pe lume o artă. Arta de a fi frumos, fericit, plutind în aștrii. Nu te doare nici în dos, ai aer curat, ai ochi albaștrii. Ni s-a cam dus tinerețea-n vânt, aceea care era așa de frumoasă. Nu m-am ținut de cuvânt ca să o invit la masă.
Ciro îi dădu o replică dură:
-Acum este un aer apăsător. În văzduh este iar durere. Suntem ca niște muritori, care nu mai avem putere de la viață mult a cere.
Cumy interveni și el:
-Nu mai pot gândi corect, nu am aer ca să mai privesc. Aici totul este suspect, în jut totul este nefiresc.
Nimbo se apucă să îi certe:
- Eu spun că suntem niște tolomaci, chiar și oamenii cu un statut aparte. Nu vom rezolva această problemă cu erupția vulcanului nicodată, în veci. Toate datele despre vulcan sunt eronate. Suntem trei și acest norișor. Ce putem noi să facem aici? Nu avem nici un ajutor, suntem precum niște furnici. Balamucul este în floare, sănătatea toată este azi la pământ. Acum am o întrebare?
-Pe aici ființe raționale mai sunt?
Pe lângă cei 4 nori apăru și vecinul lor vulcanul Joky care își avea craterul în apropiere. Acesta un murdar, un impertinent, un coate-goale, le spusae autoritar:
-Să mă eliminați asta vreți? Mai gândiți măcar o clipă. Fiți serioși măi băieți, nu luați viața așa în pripă. Erik al vostrul este un prost. Ar trebui să scăpați urgent de el. Pentru mine viața nu mai are rost. El este un nor clevetitor, un tembel. Stație pentru o erupție mare nu există în această zonă. Nu s-a putut oare preveni acest pericol?
În jur este cenușe multă, o tonă. Eu pot să am și zile bune, chiar și performanțe de soi. Gloria mea nicicând nu apune, vă transform pe toți în strigoi. Eu am avere, am bagaje: Cenușe, foc, fum, mai pardon! Chiar de fac multe voiaje, pentru voi eu sunt un mare patron. Am viteză mare ca de limuzină, mă iubește vântul și vulturii toți. Nu am nici măcar o vină că pe lume sunt mulți tonți. Îți fură aerul și orice piuliță, câteodată și un pavilion. Nimeni nu este de viță, eu azi exist , voi aveți zgomot, iar un ghinion.