V-tash. Numele planetei distrugerii. S-tash. Numele distrugătorului celei de-a patra planete a sistemului An Pentha. Ecranul vag pâlpâitor îi oferea priveliștea bulgărelui fumegând. Amintirile primelor anihilări planetare, furia resimțită și apoi împăcarea cu efectele "curățirii" erau dispersate de resturile acestei pietre singuratice, la ani-lumină de steaua roșiatică, abia întrevăzută. Ironia distrugerii: diferența unei consoane. Diferență insignifiantă...
Primul grup de convergenți rătăcise vremuri imemoriale printre stele, galaxii, ajungând să stăpânească chiar și găurile negre. Existau legende, respinse de majoritatea clanurilor convergente, care susțineau că ultimii reprezentanți ai clanului -mish au atins capătul Universului, urmărind punctul 0 al expansiunii continue, pierzându-se în neliniștita evoluție a cosmosului. Nu se mai auzise nici un zvon despre clanul -mish, iar o expediție care urmase aceleași coordonate găsise doar un sistem solar tânăr, care conținea opt planete.
Liderul celei mai puternice linii genetice convergente, S-tash, era inițiatorul călătoriilor din Gau Theta: apatheia, durerea și nostalgia pentru primele călătorii spațiale determinase o explozie de entuziasm care, după primele lansări, se micșorase substanțial. Doar trei "clanuri" (vechea denumire aproximativă a familiilor convergente, unite prin aceeași identitate genetică) părăsiseră Gau Theta, dar cu ambiția înscrisă în gene de a nu mai reveni în "patria plictiselii": -tash (specializat în "curățire" și explorare), -sosh (axat pe descoperirea speciilor dezvoltate, analizarea și intervenirea subtilă în evoluția acestora) și -rash (al cărui scop a fost mereu ascuns). Al patrulea clan, -mish, părăsise Gau Theta mai târziu, cu o direcție clară, dar sinucigașă: găsirea capătului Universului și contopirea cu acesta...
"Supunerea materiei. Eliminarea funcțiilor irelevante a elementului vizibil al Universului și transformarea spațiului într-o lume locuibilă, cunoscută de toate rasele inteligente". Discursul rostit de S-tash în momentul plecării fusese gravat pe fiecare navă a clanului său, apoi preluat, în fragmente, de celelalte familii migratoare. O, dar cât de mult se pierduse din scopul primar... "Acum suntem doar rătăcitori printre stele. De prisos călătoria instantanee de la un sistem planetar la altul, de la o galaxie la alta. Ideea a dispărut, dorința s-a disipat în contactul cu vidul atotstăpânitor, ambiția a devenit teroare pentru spiritul convergent. Suntem umbrele convergenților și numai legământul de a rătăci veșnic printre stele ne oferă unitate".
S-tash notă în Jurnalul Curățirii datele exacte ale planetei V-tash și ordonă flotei un repaus de 24 kah. Experimentul reușise, însă cu retușările necesare: modificarea celulară trebuia reevaluată la nivel cromozomic pentru ca renașterea și evoluția să fie concrete peste aproximativ 120 MM-kah. Așteptarea era virtutea clanului -tash: decesul celular al convergenților era temporar și voit, dar extrem de rar. Convergenții erau nemuritori, cu o conștiință expansivă, conservată pentru eoni și, practic, nelimitată...
Însă singurătatea indivizilor din clanul -tash nu era întrevăzută decât în clipele de repaus când, ca orice specie cu un dezvoltat sentiment al nostalgiei(dar și cu milioane de ani tereștri de memorie încorporată în creier), putea resimți dorința completării. S-tash recunoștea în acest sentiment influența "capcanei speciilor" care guverna toate ființele vii din Univers. S-tash recunoștea absența unei partenere, identificând formele și ideea acesteia printre memoriile trecute: o reflecție de lumină care nu mai avea nici o legătură cu afecțiunea carnală, cu perpetuarea speciei sau cu golul din memoria sa. S-tash recunoștea dorința îmbrățișării, nostalgia cărnii. Totodată, fiziologia lui S-tash era departe de cea a strămoșii săi, iar reflectarea acestuia în ecranele navei oferea lumină unei alte epoci...