agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1385 .



Lumina Sfântului Mormânt (II)
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [tunaru ]

2013-04-17  |     | 




2. Ceremonia
Pregătirile pentru întâmpinarea sfintei Lumini încep de vineri seara când, după prohodul Domnului, pe Mormânt se așează vată. Patriarhul Ierusalimului este controlat de către un reprezentant al autorității israeliene, un altul al comunității palestiniene și un turc, după care este sigilat care se conving că nu are asupra lui mijloace de aprins.
Slujba începe la mietul nopții și are trei părți: Litia, intrarea Patriarhului în Sfântul Mormânt după care urmează rugăciunile Patriarhului pentru venirea Sfintei Lumini. Sfântul Mormânt este înconjurat de trei ori. Cântările religioase ating sufletele care vibrează de bucurie și emoție.
Solemnitatea acestor clipe nu se poate descrie.
La venirea patriarhului și a soborului de prelați, Prapurii merg înaintea lui ca întâistătător al Bisericii.
Odată intrat în Sfântul Mormânt îngenunchează și se roagă.
Iată ce a declarat Patriarhul Ierusalimului, Diodor, la una din vizitele canonice efectuate în România la invitația Prea Fericitului Părinte Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Iustin, între 15-26 iunie 1986: ,,Intru în Mormânt și îngenunchez cu frică sfântă în fața locului unde a zăcut trupul lui Hristos după moarte și de unde a înviat. Rugăciunea în Sfântul Mormânt este pentru mine un moment foarte sfânt, într-un loc foarte sfânt. De aici a înviat cu slavă Domnul și de aici Și-a răspândit Lumina în lume”.
Toate luminile sunt stinse, există numai câteva ferestruici prin care pătrunde foarte puțină lumină de afară.
Așteptarea este plină de încordare și fiecare dintre credincioși se gândește la fericirea de a fi prezent la această clipă solemnă. Nu este un show mediatic. Este un eveniment unic.
Patriarhul se roagă până la apariția Sfintei Lumini care coboară de fiecare dată în alt fel: ca o rouă strălucitoare, ca un nor alb, ca o flacără lină, ca un foc alb, ca o lumină difuză, ca un nor de scântei, ca un porumbel, ca un fulger, etc. și este văzută de întreaga asistență care izbucnește dintr-odată în strigăte de bucurie, amestecate cu lacrimi, în toate limbile pământului. Oamenii, care nu se cunosc între ei, se îmbrășează cu bucurie sfântă.
Și Sfânta Lumină coboară ca mărturie a Învierii Domnului, nu pentru cei care cred ci pentru cei care nu cred.
Dar cei care nu cred, nu participă. De ce să se zdruncine opiniile lor?
Opinii care nici măcar nu sunt ale lor ci ale duhurilor întunericului care se luptă contra adevărului. Negarea adevărului s-a lovit întotdeauna de evidența realității. Și cu toate astea nu dau înapoi.
În prezența noastră se duce un război cu dimensiuni cosmice, pe viață și pe moarte. Un război la care noi nu vrem să luăm aminte. Nu pe viața și moartea din această lume, ci pe viața și pe moartea pentru veșnicie!
Cum s-ar fi bucurat spiritul păgân dacă o singură dată Lumina Sfântă ar înceta să se mai coboare pe pământ sau dacă s-ar fi descoperit că este vorba de o mistificare!!!
Dar Dumnezeu trimite această făclie divină, să se unească la modul propriu, aici pe pământ, cu cea a credincioșilor care așteaptă a doua Sa venire.
Cine își acoperă ochii sau își înfundă urechile cum face struțul care își bagă capul în nisip, poate să spună că n-a văzut sau n-a auzit ce se întâmplă dar asta nu oprește adevărul să se afirme. Ignoră evenimentul ca pe o binevenită circumstanță salvatoare.
După ce a aprins vata, patriarhul aprinde și lumânările și, la ieșirea din mormânt, trece printre rândurile de credincioși și o oferă tuturor celor prezenți:
El ține în mâini două torțe cu câte 33 de lumînări aprinse, numărul anilor pământești ai Mântuitorului la începerea propovăduirii printre noi, oamenii.
Mulți dintre credincioși poartă și ei mănunchiuri asemănătoare.
- Hristos a înviat! Veniți de luați lumină!
Instantaneu, din mii de piepturi se declanșează o furtună de strigăte de entuziasm, amestecate cu lacrimi de bucurie.
Și fiecare limbă mărturisește Învierea Domnului. Nu este nevoie de nici un translator. Oamenii se îmbrățișează, se sărută, deși nu se cunosc, împărtășindu-și aceeași bucurie creștină.
O descătușare colectivă fără opreliști, aproape de nedescris. Manifestare la care nu îi este dat omului să participe de prea multe ori în viață.
Dumnezeu a trimis din cer lumina sfântă ca semn al Învierii Sale și oamenii se bucură că au fost martori. La întoarcere vor face cunoscută mărturia și rudelor, prietenilor, tuturor celor pe care îi interesează subiectul acesta.
Dumnezeu nu ne-a uitat deși credința noastră nu devine, din păcate, din ce în ce mai puternică.
Lumina neaprinsă de mână omenească se coboară din cer în văzul tuturor, de regulă între 12.30 și 14.30, e de natură imaterială și în primele minute nu arde. Oamenii își trec mâinile prin flacără sau o plimbă pe propria față. Apoi începe să capete consistență materială după legile lumii noastre, se încălzește și începe să ardă ca o flacără obișnuită.
O grandioasă confirmare cerească a faptului că ortodoxia este singura păstrătoare a tradițiilor nealterate ale învățăturii dumnezeiești, ea coborându-se numai la datele Paștelui ortodox și numai în Biserica ortodoxă!
Pelerini și localnici fac fotografii de zor și filmează. Sunt prezente televiziunile care au obținut acreditare și transmit imagini care fac înconjurul planetei.
Biserica catolică obișnuiește să ia lumină nu direct de la Patriarh ci puțin mai târziu de la policandrele din Biserică.

3.Veniți de luați Lumină!
Binefăcătoare și lăudabilă inițiativa Bisericii Ortodoxe Române care aduce în fiecare an de Înviere Lumina Sfântă cu un avion special până la București și apoi cu alte avioane este re-trimisă către orașele care au aeroporturi, de unde este preluată de preoți pentru localitățile cele mai apropiate.
Astfel că la miezul nopții când se cântă: ,,Veniți de luați lumină!” ei au nespusa bucurie de a ști că aceasta a fost trimisă din cer, de Însuși Domnul Iisus Hristos a cărui Înviere o prăznuiesc.
Fie ca această taină unică a coborârii Luminii la Sfântul Mormânt al Domnului, să ducă la unirea oamenilor, în special a credincioșilor, că pentru aceasta S-a jertfit de bunăvoie pe cruce Domnul nostru, a murit și a înviat!
Și glasurile credincioșilor unite cu cele ale îngerilor se aud și pe pământ dar și în ceruri cântând: HRISTOS A ÎNVIAT!


.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!