Nazaret, localitatea unde s-au născut Sfânta Maria și Iosif, cetatea copilăriei și adolescenței lui Iisus oferă pelerinilor surpriza să constate că sunt două locuri ale miracolului Bunei Vestiri, altfel spus, Buna Vestire s-a petrecut de două ori!
Chiar dacă se află situat la distanțe mari, de 102, respectiv 157 kilometri de Tel Aviv și de Ierusalim, Nazaret nu a încetat să fie asaltat de valurile de pelerini care sosesc din anul 326 încoace, de la vizita împărătesei Elena în Þara Sfântă.
Nu la fel s-a întâmplat cu Dimitrie Bolintineanu, care în "Călătorii la Ierusalim în Sărbătorile Paștelui și în Egipt" a notat: "După două zile ne prepararăm de plecare. Þinta noastră era ca, lăsând Ierusalimul, să ne îndreptăm pe uscat către Nazaret (...) Noi tăiarăm un preț de 400 de lei pe patru cai până la Nazaret; arabii fură încântați de aceasta și veniră a doua zi cu caii lor. Trebuind a da înainte suma chiriei, arabii ne cerură (...) 400 lei calul (...) De la Iisus până astăzi nimeni nu a dat atâta chirie (...) Această întâmplare ne dezgustă atât, încât ne hotărârăm să ne înturnăm la Jaffo și să ne ducem în Egipt."
Ne apropiam de Nazaret venind de la Haifa pe drumul național 75. Priveam pe geam un relief deluros – stâncos, ca în apropierea Măcinului, doar că vegetația era exotică. Soarele duduia la intensitatea amiezii mediteraneene și mă rugam la Dumnezeu ca instalația de climatizare din autocar să nu se defecteze. Auzeam crâmpeie de conversație între doi pelerini din apropiere, mult mai documentați decât mine:
- Nazaret este menționat de 17 ori în Noul Testament ca fiind casa lui Iosif și a Mariei.
- Evreii aveau obiceiul să vină la Templul din Ierusalim cu ocazia următoarelor trei mari sărbători: "Pesah", adică Paște, denumit și Sărbătoarea Azimilor, "Șavuot", ceea ce înseamnă Sărbătoarea Cincizecimilor sau Săbătoarea Săptămânilor și "Sukot", care se traduce Sărbătoarea Corturilor. Urmând această tradiție, Maria și Iosif au plecat din Nazaret pentru a serba Paștele la Ierusalim, luându-L în acest pelerinaj și pe Iisus, care avea numai 12 ani. În marele oraș biblic Maria și Iosif L-au pierdut pe Iisus și L-au găsit după trei zile la porțile Templului, unde conversa cu învățătorii Legii. În paragraful 47 al capitolului 2 din Evanghelia lui Luca se menționează: "Toți care-L auzeau, rămâneau uimiți de priceperea și răspunsurile Lui."
- În perioada bizantină existau deja patru locuri de pelerinaj în Nazaret: Izvorul Maicii Domnului, Peștera – atelier a lui Iosif, Sinagoga în care a învățat Iisus și Muntele Prăpastiei, de pe care au vrut să-L arunce concetățenii Lui, așa cum scrie în paragraful 29 al capitolului 4 din Evanghelia lui Luca.
Eu, care am scris o carte despre lumea arabă, aveam o întrebare:
- Care este ponderea arabilor creștini în Nazaret?
- În Nazaret, 40 de procente dintre arabi merg la biserică.
Autocarul a parcat în apropierea Bisericii greco – ortodoxe Arhanghelul Gavril. Am intrat printr-o poartă ca un arc de triumf într-o curte pavată de unde am coborât câteva trepte pentru a ajunge într-o biserică scundă și cu o pronunțată patină a vremii: a fost construită în anul 1750 pe ruinele primei biserici dedicate Bunei Vestiri. Într-o încăpere îngustă și cu acoperiș în arcadă am vazut, la stânga, Izvorul Maicii Domnului unde se formase un lung și îndesat șir de pelerini nerăbdători să ia o sticluță cu apă. În capătul încăperii, la câțiva metri de Izvorul Maicii Domnului, o grotă cu un altar și o icoană unde a avut loc Buna Vestire. Chiar și în "Ghidul creștinului ortodox prin locurile de pelerinaj ale țării Sfinte" (Editura Palphot, 1999, Herzlia, Israel) se menționează că acolo este "locul de pelerinaj al Bunei Vestiri".
Surpriză! Urma să parcurgem pe jos câteva sute de metri pe o stradă largă, plină de prăvălii și ceainării până la o altă grotă, unde a avut loc tot Buna Vestire, adăpostită, de această dată, de Biserica Buna Vestire, cea mai mare biserică franciscană și, în același timp, catolică ridicată în Þara Sfântă, celebră pentru cele 64 de vitralii fixate pe oțel inoxidabil. În orice vedere poștală cu Nazaretul, această biserică domină peisajul. Ghidul a venit cu o precizare: "Biserica Buna Vestire, a fost construită în anul 1969." În centrul interiorului se găsește o decupare rotundă în planșeu, mărginită de o balustradă de marmură și sticlă, pe unde se poate privi în jos la o grotă. În interior am distins un altar din marmură pe care scrie: "Verbum caro hic factum est" (Aici vorba se transformă în carne) și, la mică distanță, o coloană de piatră lângă care s-a petrecut Buna Vestire, fapt confirmat și de "Our Visit to the Holy Land" (Mount of Olives Press, 1999, Jerusalem, Israel), în care se spune: "The grotto located on the ground floor of lower section of the Basilica, is the exact spot where the Angel Gabriel appeared to Mary announcing that she was to be the Mother of Jesus the Son of God".
Am ieșit din biserică destul de derutat: două locuri de pelerinaj ale Bunei Vestiri înseamnă că au avut loc... două Bune Vestiri. Cât de mult regret faptul că Dimitrie Bolintineanu nu s-a împăcat cu arabii la prețul transportului și a renunțat să mai plece la Nazaret! Ar fi elucidat problema încă din anul 1853...