La Ierusalim, pelerinii creștini pot vizita Zidul Plângerii ("Kotel haMaaravi" în ivrit) deoarece, deși este cel mai venerat sit al iudaismului, nu a fost sacralizat ca sanctuar exclusiv mozaic de către Israel, așa cum a făcut, de exemplu, Arabia Saudită în cazul celui mai sfânt loc islamic – Moscheea Sacră ("Masjid al Haram" în arabă) din Mecca, unde nemusulmanilor li s-a interzis accesul pe o rază de 30 kilometri.
Ne aflam pe Muntele Maslinilor și priveam Ierusalimul vechi. Edificiul din prim plan, dominant prin mărime și culoarea acoperișului de un galben - auriu strident, era Domul Stâncii de pe Esplanada Moscheelor. Un profesor de istorie din grup mi-a spus:
- Sub Esplanada Moscheelor se găsește Muntele Moria, cel mai disputat loc religios din Ierusalim. Pentru mozaici aici se găsește "Har ha Bait", care în ivrit se traduce "Muntele Casei" sau "Muntele Templului", fiind cel mai important loc sfânt iudaic. De asemenea, conform Talmudului, de pe Muntele Moria a luat Dumnezeu "țărâna" pentru a-l modela pe Adam.
- Au fost două temple, am intervenit eu.
- Într-adevăr, în acel loc a fost construit primul Templu în anul 960 î.Hr. pe timpul regelui Solomon. Armata regelui Nabucodonosor al Babilonului a distrus acest templu în anul 586 î.Hr. În anul 515 î.Hr. a început, sub conducerea regelui Zorobabel, construcția celui de al doilea Templu, care a fost mărit și înfrumusețat de regele Irod cel Mare, mort în anul 4 î.Hr. Și acest templu, la ordinul împăratului roman Titus Flavius Vespasianus, a fost distrus în anul 70 din care a mai rămas numai o parte din peretele de vest, denumit Zidul Plângerii sau Sinagoga Zidului.
Am pășit printr-o mică poartă realizată în zidul Ierusalimului Vechi. Am mai parcurs un drum asfaltat până la o gheretă din PVC și sticlă cu rol de fluidizare și control al fluxului de vizitatori. Apoi am mers pe o alee pavată, paralelă cu zidul care
înconjoară Esplanada Moscheelor. Era un du-te-vino continuu de bărbați în ținută neagră de evreu ultrareligios, fiecare fiind sau nu însoțit de soție și de o mulțime de copii. După câteva zeci de metri, pe partea dreaptă, am văzut Zidul Plângerii, format din blocuri de piatră albă, caracteristică edificiilor din Ierusalim, înalte aproape cât un stat de om. Un paravan mobil separa bărbații de femei. Credincioșii stăteau cu fața la zid și citeau rugăciuni, timp în care se ridicau pe vârfurile încălțămintei sau se clătinau. Ne-am apropiat. Pe câteva mese erau la dispoziție cărți de rugăciune. De asemenea, mai multe scaune ofereau odihnă celor suferinzi. Profesorul de istorie a continuat cu explicațiile:
- Aici, lunea și joia băieții în vârstă de 13 ani primesc majoratul religios. Tot aici, vineri seara, la apusul soarelui, studenții celebrează începutul sabatului. În acest loc mai vin tinerii căsătoriți să se fotografieze.
- De ce se numește Zidul Plângerii?
- Deoarece evreii deplâng aici pierderea templelor. În fiecare an, la 9 aprilie este ziua comemorării distrugerii celor două temple.
- De ce unii dintre credincioși plasează bucățele de hârtie în rosturile dintre blocurile de piatră ale zidului?
- Sunt bilețele cu dorințe scrise către Dumnezeu. Alți credincioși își spun dezideratele cu glas tare.
- Foarte interesant!
- În legătură cu acest obicei circulă multe bancuri. Să vă spun unul?
- Numai unul?
- La Zidul Plângerii stăteau alături doi credincioși care se adresau lui Dumnezeu cu glas tare; unul dorea să obțină zece dolari, iar celălalt dorea să câștige un milion de dolari. A doua zi ei s-au nimerit alături și au cerut aceleași lucruri. A treia zi la fel. A patra zi, cel care dorea un milion de dolari, nervos, i-a dat celuilalt zece dolari și i-a spus: "Pleacă de aici și lasă-L pe Dumnezeu să se concentreze!"
De noi s-a apropiat un evreu bătrân. Era îmbrăcat într-un costum negru. Pe cap avea o pălărie neagră de sub care ieșeau perciuni lungi și ondulați. Încălțămintea era tot neagră. L-am întrebat:
- De ce credincioșii se ridică pe vârful pantofilor în timpul rugăciunii?
- Poate pentru a nu amorți de atâta nemișcare.
- Se îndeplinesc dorințele scrise pe bilețelele plasate între pietrele Zidului Plângerii?
- Vă dau un exemplu. Copil fiind, am pus un bilet cu următorul conținut: "Doresc o tricicletă și pace în Orient". De atunci mi s-a îndeplinit numai o dorință...