agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-06-18 | |
Autocarul cobora din Delfi. Părăseam abătuți înălțimile Muntelui Parnas – locașul muzelor. În depărtare, mult mai jos planau în cercuri largi câțiva vulturi. Am aruncat, înapoi, o ultimă privire și am zărit cele trei coloanele zvelte ale rotondei din Sanctuarul Atenei Pronaia.
Pentru a evita să mă uit la abisurile "parnasiace" de pe marginea drumului, m-am decis să-mi arunc privirea asupra unei cărți. Am dat peste "Aventuri solitare", în care Octavian Paler mi s-a părut a fi omul potrivit la ...momentul potrivit: "Mi-ar fi greu să spun ce aștept să revăd la Delfi. Misterul care aducea, pe vremuri, valuri de pelerini s-o audă pe Pitia s-a stins în pietrele invadate de bălării. Pe culmele Parnasului, muzele au lăsat locul caprelor. Nici măcar crăpătura pe unde ieșeau aburii halogeni nu se mai vede. Dacă a existat vreodată. Te duci acolo, ca la Troia, nu pentru a vedea «ce este», ci pentru a-ți imagina «ce a fost». Dacă ești în stare să crezi, ești norocos. Totul seamănă cu grota prin care Dante ar fi pătruns în Infern. Nimeni nu a găsit-o. Trebuie să luăm de bună minciuna lui Dante. Altminteri, ce rost mai are să citim «Divina Comedie»". Am schimbat "Aventuri solitare" cu ghidul turistic "Delphes * monuments et musée" scris de Fotios Petsas, fost director al Muzeului din Delfi – cum este precizat pe copertă. Îl cumpărasem la un chioșc de lângă parcare. Așa fac ori de câte ori ajung în locuri noi: achiziționez pătimaș ghiduri, cărți poștale, pliante, mă rog, cam tot ce mi se pare interesant pentru documenare turistică. Când am fost în Israel, am cheltuit în acest scop peste o sută de euro, iar pentru Grecia am pregătit o bugetare asemănătoare. Implicarea în scrierea jurnalelor de călătorie costă! Am căutat capitolul intitulat "Sanctuaire d'Athéna Pronaia". Priveam schema așa-numitului "megaron" (clădire) și am deslușit următoarele elemente constructive: 1 și 2 - tezaure arhaice în formă de templu; 3 – al doilea templu al Atenei Pronaia; 4 - tezaur doric; 5 - tezaur ionic; 6 - "tolos" (rotonda); 7 – al treilea templu al Atenei Pronaia; 8 - casa clericilor. Încercam, privind "ce este", să-mi imaginez "ce a fost". Omniprezentul domn Tocilescu mi-a venit în ajutor: - Aici, pe locul construcțiilor 4 și 5 s-au găsit urme ale unui mare templu dedicat zeiței Atena, poate primul, ridicat cam în anul 650 îHr. Poziția 3 de pe schemă este un al doilea templu dedicat Atenei, construit în jurul anului 500 îHr. La fundația lui s-au folosit coloane de la primul templu, de la care s-au păstrat o duzină de capiteluri dorice. Situl arheologic conține atât de multă marmură încât grecii îl denumesc "Marmaria. Acest templu a fost distrus de seismul din 373 î.Hr. Imediat a fost construit al treilea templu, cel de la poziția 7 de pe harta Sanctuarului Atenei Pronaia". S-a produs o scurtă perioadă de tăcere, parcă pentru a permite aimilarea avalanșei de informații noi. Profesorul Tocilescu avea, într-adevăr, o memorie de superdotat. Sofistoc Albănoapte a fost primul care a îndrăznit să rupă tăcerea: - În ghid scrie că al doilea templu al Atenei Pronaia avea la interior lungimea de 27,45 metri lungime și lățimea de 13,25 metri, iar cel de al treilea era puțin mai mic: lungimea de 22,60 metri și lățimea de 11,55 metri. Pot fi considerate aceste temple grandioase? - Nu, grecii antici au construit temple mult mai mari. Restricția dimensională s-a datorat morfologiei locului: teren în pantă abruptă. - Aveți dreptate, domnule profesor. Realizarea unui templu mai mare înseamnă dislocarea unei cantități suplimentare de rocă pentru a realiza nivelarea, iar pe atunci nu existau picamăre și nici dinamită. Mai am o întrebare: de unde vine denumirea de Atena Pronaia? - În limba greacă "naos" înseamnă "templu", iar prepoziția "pro" înseamnă "în față". Deci, "Atena Pronaia" se traduce "Atena din fața templului". Probabil, în fața templelor se afla câte o statuie a zeiței Atena. Autocarul se transformase într-un fel de balansoar, numai bun pentru picoteală. Tânărul Sofistoc s-a apropiat de mine. Dorea să clarificăm, împreună, poziția 6 – "tolos" – din Sanctuarul Atenei Pronaia. Atunci, privind fotografia acestei rotonde, mi-am dat seama că, prin cele trei coloane refăcute din cele 20 câte au fost în total, rotonda este edificiul cel mai vizibil și mai distinct din toate vestigiile arheologice din zonă. M-am întors instinctiv ca să o mai revăd, deși știam că ea dispăruse de multă vreme din câmpul vizual. Sofistoc a început să traducă, pe șoptite, unele pasaje din ghidul turistic: "Rotonda durează din deceniul 380 – 390 î.Hr (...) Este atribuită arhitectului Teodoros din Focia (...) Diametrul era de 13,50 metri". Metopele...". Metopele? Ce sunt metopele? - Ele sunt elementele unui templu, cuprinse între triglife și decorate cu basoreliefuri. - "Metopele erau ornate cu scene din luptele grecilor cu amazoanele". Amazoane? Ce sunt amazoanele? Sunt, cumva, femeile de pe fluviul Amazon? - Amazoanele, în mitologia greacă, erau femei războinice, care au trăit pe țărmul asiatic al Mării Negre. Ele își tăiau sânul drept pentru a mânui mai ușor arcul, de unde și denumirea. - Cum, adică? - În limba greacă "a" înseamnă "fără", iar "mazos" – "sân"! - Amazoanele stângace își tăiau sânul stâng. Pasiunea pentru războiului cere sacrificii, însă cam prea mari sacrificii... |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate