În Atena, unele biserici, din vremuri bizantine, sunt atât de mici, încât, printre frunze de viță de vie și de leandru, pot fi confundate cu niște taverne, spre deosebire de multe altele, ridicate în trecutul apropiat, de dimensiuni impozante, ca în cazul Catedralei Buna Vestire, atât de grandioasă, încât materiale de construcție au fost obținute prin demolarea a... 72 bisericuțe, aflate, ce-i drept, în paragină. Acolo, am asistat la Sfânta Liturghie a Învierii și, de la un prelat grec, am aflat că în mitologia greacă nu există unanimitate în privința creatorului omenirii.
Mă aflam pe bulevardul pietonal Ermou, care unește piețele Monastiraki și Sintagmatos. Un șir aproape neîntrerupt de vânzători ambulanți, de origine africană, își expuneau produsele pe caldarâm, pe măsuțe sau ținute, pur și simplu, în mâini. La un moment dat, chiar în mijlocul bulevardului am văzut o construcție joasă, din piatră, care, la prima vedere, părea o tavernă. Apoi, am văzut crucea și m-am lămurit: era biserica Kapnikarea, construită în anul 1050. Când m-am apropiat, am constatat că, în timp, aluviunile au ridicat nivelul carosabilului cu doi metri!
...Am făcut cale întoarsă, dar pe bulevardul Mitropoleos, paralel cu bulevardul Ermou. De această dată, am întâlnit un edificiu bisericesc grandios, care nu lăsa posibilitatea unei confuzii: Catedrala Buna Vestire.
Preotul Pelerinu ne-a spus:
- Construcția a început în ziua de Crăciun a anului 1842, în prezența cuplului regal Otto și Amalia. Proiectul a fost realizat de arhitectul olandez Teofilos Hansen, iar frescele de pictorul german Hans Setz. A fost inaugurată pe data de 21 mai 1862. S-au folosit materiale rezultate din demolarea a 72 biserici aflate în paragină. În interior sunt mormintele a doi sfinți: Sfânta Filofteia și Sfântul Patriarh Grigore al V – lea al Constantinopolului. Are dimensiuni impresionante: 40 metri lungime și 20 metri lățime.
...La ora 22 ne-am întors la catedrală. Lume multă, greci serioși, majoritatea în vârstă, dar și turiști. Lumânări de toate mărimile, pregătite să ia Sfânta Lumină. Miros de petalele de trandafiri și de garoafe. Te închinai la icoane și tinere darnicee îți ofereau un pumn de petale aflate alături, în coșulețe. Sfânta Liturghie a Învierii era ținută în limba greacă. Mi-am amintit, cu nostalgie, de perioada de cinci ani petrecută în Casablanca, unde Biserica Buna Vestire era singura biserică ortodoxă. Acolo, de la părintele Stavros, am aflat că în limba gracă "Hristos a înviat" se spune "Hristos anesti". M-am uitat la tavan și mi s-a confirmat – a câta oară?- că arhitectura bisericilor grecești respectă forma crucii grecești cu brațe egale.
Un tânăr grec în sutană, cu numele de Hristianos (Creștin) Proskivitis (Pelerin) a început o lungă discuție cu studentul:
- Patriarhia Atenei și a întregii Grecii este autocefală din anul 1933, fiind recunoscută de către Patriarhia Ecumenică din Constantinopol în anul 1850. Cuprinde arhidioceza Atenei și 80 mitropolii. Arhidioceza Atenei cuprinde peste două milioane enoriași, 144 biserici parohiale, 126 capele, cinci mânăstiri și trei sihăstrii. Prin intermediul organizației "Solidaritatea creștină", arhidioceza Atenei administrează 17 aziluri de bătrâni, două creșe, două orfelinate, trei cămine pentru persoane fără adăpost.
- Cine a creat omenirea, în credința grecilor antici?
- Să analizăm metodic. Cadrul general era următorul: Pământul, flora și fauna erau create, numai oamenii lipseau. Pe scurt, prima variantă a mitului facerii omenirii este următoarea: Zeus a creat, din lutul luat din Delfi, un număr de bărbați, după chipul lui, nemuritori, care să-l proslăvească. Ei erau agricultori. Pentru a le îmbunătăți viața, Prometeu le-a adus focul, furat de la Hefaistos, și i-a învățat meșteșugurile. Zeus a devenit mânios, că oamenii au intrat în posesia focului, considerat de el sacru. S-a hotărât să se răzbune. Pe Prometeu l-a înlănțuit pe o stâncă din Munții Caucaz, unde un vultur uriaș îi va devora zilnic ficatul. În privința oamenilor, Zeus a fost mai subtil. A creat prima femeie, Pandora, căreia i-a dat o cutie plină cu nenorocirile pe care încă nu le avea omenirea: moartea, suferințele de foame, de sete, de boli, gelozia, invidia, ura, miciuna. Când a fost deschisă cutia, toate aceste rele s-au împrăștiat în lume.
- A doua variantă?
- În a doua variantă, elementul care face diferența este că bărbații au fost creați nu de Zeus, ci de Prometeu, după chipul lui, cărora Atena, la rugămintea fiului lui Iapet, le-a insuflat înțelepciune. Apoi, mitul continuă ca în prima variantă.
- Dacă ar fi să concluzionăm, în prima variantă creatorul omenirii este numai Zeus, iar Prometeu – prodeguitor. Conform celei de a doua variante, creatorul bărbaților a fost Prometeu, iar al femeii – Zeus. Această dilemă demiurgică a mitologiei grecești, nu există în religiile monoteiste: creștină, mozaică și musulmană.
- În religia noastră, cea creștină, Dumnezeu este demiurgul universal. El a creat primul bărbat, Adam, după care, a creat prima femeie, Eva. Citez din "Facerea", capitolul 2: "Atunci a adus Domnul Dumnezeu asupra lui Adam somn greu; și, dacă a adormit, a luat una din coastele lui și a plinit locul ei cu carne. Iar coasta luată de la Adam a făcut-o Domnul Dumnezeu femeie și a adus-o lui Adam". Apoi, cei doi au mâncat din "pomul cunoștinței binelui și
răului", interzis de Dumnezeu, ceea ce a dus la alungarea lor din Eden.
- Ce nu am înțeles este de ce oamenii, după ce au mâncat din fructul oprit, căpătând "cunoștința binelui și răului", ei nu au căpătat și tăria de a face numai binele...